The marketing you do, the decisions you make, the hurdles you have to go through probably have vestiges of the old model. Sometimes, like the little feet on the back of a whale, it’s easy to ignore the vestiges. Other times, it’s entirely possibly that they prevent you from achieving your goals.

http://sethgodin.typepad.com/seths_blog/2008/01/vestiges.html

Want some more? One that can be delivered by helicopter directly to your roof? one that looks like a field sauna for fishers? or a romantic one?

Article: Small and Fabulous: Modular Living as It Should Be (Wired).

You can

Explore all of British history, from the Neolithic to the present day,
with this easy-to-use interactive timeline. Browse hundreds of key
events and discover how the past has shaped the world we live in today.

There are 7 pages explaining (the comics way) how to write your own comics. They were originally created by Carson Van Osten, a famous Disney artist who did many Disney Comic Books and created the famous “Comic Strip Artist’s Kit”.

Mark Kennedy found the original creator and receive the permission to publish them online:

Carson Van Osten, a famous Disney artist who did many Disney Comic
Books and created the famous “Comic Strip Artist’s Kit”. It was created
to help beginning comic artists deal with perspective problems and
other drawing difficulties. I scanned my old xeroxes a while ago. It’s
probably the best thing I’ve ever seen about practical staging and
drawing for storyboards or comic books.

…

Anyway Carson saw it on my blog and read what nice things people had
said about it and it really meant a lot to him. And he offered to send
me an original copy of the handout, which is 11 x 17.

Ion Popescu-Gopo (n. 1 mai 1923, Bucureşti; d. 29 noiembrie 1989, Bucureşti) este un artist plastic român, creatorul a nenumărate filme de desen animat în care personajul principal era “omuleţul lui Gopo”, o creaţie proprie care l-a făcut celebru şi i-a câştigat câteva premii naţionale şi internaţionale.
…
Fiind un spirit inovator şi nonconformist, Gopo a încercat întotdeauna să depăşească barierele tehnice şi modelele, străduindu-se să fie un pionier în tot ce a întreprins. Omuleţul lui Gopo, sau, mai simplu, Omuleţul, creaţia lui Ion Popescu-Gopo, este personajul nud şi schiţat din câteva linii, care interpretează însă atât de complet problemele lumii contemporane.

Mai târziu a mărturisit că nereuşind să realizeze desene animate de perfecţiunea tehnică a filmelor americane de animaţie, Gopo a iniţiat o revoltă anti-Disney: “Când am văzut că nu pot să egalez perfecţiunea lui tehnică, am început să fac filme anti-Disney. Deci, frumuseţe-nu, culoare-nu, gingăşie-nu. Singurul domeniu în care puteam să-l atac era subiectul.”

Primul său succes, Marele Premiu (Palme d’or) la Cannes (1957) cu “Scurtă istorie”, a fost şi cel mai mare. Iată cum a apreciat la vremea respectivă Georges Sadoul inovaţia lui Gopo:

“Filmul său acumulează în zece minute idei poetice, într-o
povestire umoristică plină de ritm şi imaginaţie. Este foarte important
că filmul său nu datorează cu rigurozitate nimic nici lui Disney, nici
lui Grimault, nici şcolii cehoslovace, nici celei sovietice. Acest
filmuleţ a fost la Cannes o descoperire care trebuia semnalată prin
strălucirea unui mare premiu.”

Recent, am descoperit filmuletul “Scurta Istorie” pe YouTube, via RomaniaInedit.

Le Figaro:

LE 23 FÉVRIER 1987, un événement astronomique exceptionnel se produisit
dans le ciel austral : une étoile supergéante termina sa vie dans une
violente explosion dont l’éclat dépassait en quelques instants celui
des milliards d’étoiles de notre galaxie. C’était une supernova, une
spectaculaire fin de vie stellaire qui n’avait jamais pu être observée
à l’oeil nu depuis celle de 1604.

Aujourd’hui, vingt ans après, la supernova de 1987, baptisée SN 1987A,
n’est plus du tout visible à l’oeil nu, mais continue d’émerveiller les
astronomes, et fait l’objet d’une surveillance étroite de la part des
plus grands observatoires de la planète, dont le télescope spatial
Hubble.

powered by performancing firefox

Cu masina, doar
treci podul dinspre Germania si ai ajuns in Franta. Iti dai seama ca nu
mai esti printre nemti pentru ca localnicii vorbesc alsaciana, un
melanj de franceza cu germana.

Intram noi in oras si tragem la prima benzinarie sa luam o harta. Asa
am aflat ca nu nimeriseram Parisul. Eram intr-o suburbie si trebuia sa
iesim inapoi pe autostrada. Deja era prea mult. Daca ne puneau iar sa
platim? Intrebam totusi in stanga si-n dreapta. Nimerim. Iata-ne in
Paris.

Ne trezim la prima ora, luam ceva merinde si hai la plimbare. Abia
puteai zari gura de metrou. Straduta era plin ochi de tarabe cu
chinezarii: de la imbracaminte pana la agrafe de par si fructe. O
frantuzoaica ne sfatuieste sa mergem cu autobuzul. Poti vedea multe. Pe
strazi, negustorii isi scot marfa si aproape ca trag de tine sa intri
in magazin. Aceleasi produse ca la noi, dar de 2 - 3 ori mai scumpe.

Hai sa mergem si spre cealalta parte a Arcului. Iata-ne pe
Champs-Elysees. Masinile circula bara la bara. Ajungem, cu greu, in
„Place de la Concorde”, de unde porneste un parculet care ajunge la
muzeul Luvru. Francezii stau tolaniti la soare langa o fantana
arteziana, japonezii filmeaza si fotografiaza, iar tigancile noastre
cersesc.

powered by performancing firefox

Drumetul obosit
de harmalaia Lipscanilor are, la cativa pasi de forfota strazii, un loc
in care linistea e la ea acasa: Biserica Stavropoleos. HotNews.ro va
prezinta un fotoreportaj inedit din acest asezamant bisericesc,
fotoreportaj semnat de Bogdan Dinca.

 
Fotoreportaj la Stavropoleos

Trei zile in Macedonia



Romanii
nu au inteles mai nimic din conflictele balcanice de dupa 1990. Asta
pentru ca despre Balcani predomina o imagine idilica, cu sirbi dirzi si
plini de viata, cu bulgari cultivind gradini de zarzavat, cu turci
blinzi sau albanezi vinzind halvita. De aceea, razboaiele si
conflictele inter-etnice din deceniul al zecelea au parut ceva straniu,
de neimaginat. Cit de mult s-a schimbat insa aceasta lume, acum cind
zanganitul armelor a incetat de citiva ani buni?

…
Revenind insa la situatia din Macedonia, aici - ca in multe alte locuri
din Balcani - trebuie inteles ca simbolismul politic, fie ca se leaga
de numele unei tari, de reprezentarea unui insemn national, este mult
mai important decit realitatea.



Aici popoarele par adesea mai curind ghidate nu de realism si de nevoia
de compromis, ci de un subconstient obscur, traumatizat, de pulsiuni
fantasmagorice ori de o imagine de sine nerealista.