Strategia antizgomot a Capitalei este plagiată după strategia Londrei cu privire la zgomotul ambiental. Pentru realizarea ei, Primăria Capitalei va plăti firmei Enviro Consult 1,5 milioane de euro.

Bucureştenii au fost chemaţi vineri la Primăria Municipiului Bucureşti pentru a dezbate Strategia de zgomot ambiental a Capitalei. Concret, ea constă din mai multe hărţi care cartografiază zgomotul din Bucureşti şi măsurile care ar trebui luate în următorii cinci ani pentru a reduce poluarea fonică din Capitală. Documentul este deocamdată supus dezbaterii publice pentru a intra, apoi, într-o şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a fi votat. În principal, Municipalitatea doreşte ca, după aplicarea strategiei, să reducă impactul negativ al zgomotului pe care acesta îl are asupra bucureştenilor.
Ce nu ştiu bucureştenii este că “Strategia de zgomot ambiental” este aproape identică cu cea a Londrei, prezentată de experţii londonezi în 2004.

Astfel, începând de la “Cuvântul înainte” al primarului, până la măsurile pe care trebuie să le ia autorităţile române, strategia Bucureştiului conţine paragrafe mari, identice cu cele din strategia Londrei. Mai mult, sunt capitole care au aceeaşi ordine a paragrafelor şi aceeaşi topică în interiorul frazelor.
Proiectul este realizat de firma Enviro Consult, angajată de Municipalitate în urma unei licitaţii în anul 2005, în timpul mandatului lui Adriean Videanu. Obiectivul licitaţiei la care au participat trei firme a fost “Realizarea hărţii acustice şi a sistemului de monitorizare a zgomotului pentru Municipiul Bucureşti”. A câştigat, susţine Primăria, “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”, adică a SC Enviro Consult SRL, cu o ofertă de 6,571 milioane RON fără TVA, aproximativ 1,5 milioane de euro.
Reprezentanţii firmei care a realizat proiectul susţin că este normal ca ambele strategii să fie asemănătoare. “Experţii noştri au colaborat cu cei danezi şi englezi. Danezii ne-au pus la dispoziţie aparatura necesară realizării hărţilor de zgomot, iar englezii, materiale pentru a ne documenta cu privire la realizarea strategiei”, ne-a declarat Bogdan Lazarovici, unul dintre acţionarii firmei Enviro Consult.
Întrebat cum explică asemănarea dintre cele două texte, acesta e replicat: “Se iau aceleaşi măsuri, nu putem inventa noi, peste noapte, altele”, a replicat Bogdan Lazarovici, adăugând că suma pe care a încasat-o de la Primăria Capitalei, 1,5 milioane de euro, pentru realizarea strategiei şi a hărţilor de zgomot, este “una corectă, având în vedere munca depusă”.
Viceprimarul Răzvan Murgeanu ne-a declarat vineri că va verifica. “Dacă este aşa, nu o să-şi primească banii”, a spus Răzvan Murgeanu. Şi directorul Departamentului de mediu din cadrul Primăriei Capitalei, Marius Capanu, a promis că va verifica situaţia. “Vom lua cele două studii şi le vom analiza”, a promis Marius Capanu.

Probă de plagiat
Vă prezentăm extrase din “Cuvântul înainte” şi strategia primarului Londrei, Ken Livingstone, precum şi corespondentele lor de la Bucureşti. Cele două documente pot fi vizualizate şi pe Internet: strategia Londrei , respectiv strategia Bucureştiului.
Cuvânt înainte, din strategia engleză:
“Noise may not be top of everyone’s priorities, but it is a big issue for many. That is clear from those who welcomed this first city-wide strategy when the draft was published for public consultation in March 2003. It focuses on getting more action going on «ambient noise», mainly noise from transport and industry, but also looking to better housing and good building design. My legal remit is ambient noise - mainly from transport. This strategy reflects that duty. However, I am in no doubt that neighbours from hell can leave people at their wits’ end. Noise makers need to be aware that music systems or other equipment can be confiscated if they cause real nuisance to others. In much of Europe, local police offer the first line of defence against excessively noisy neighbours. New Yorkers call NYPD. In London, the boroughs are responsible. Even so, more people call the police about noise than call their council Environmental Health Departments. In the long term, I would like to see properly resourced and responsive local policing being able to sort out most breakdowns in neighbourliness, with the noise specialists as back up.” (…)
Cuvânt înainte, din strategia română:
“Zgomotul poate că nu este o prioritate pentru fiecare, dar este o problemă pentru mulţi. Aceasta a devenit o certitudine de când s-au realizat primele hărţi de zgomot ale oraşului. Acestea se ocupă de găsirea unui nivel statistic al zgomotului în oraş, în special al zgomotului ambiental, în principal cel de la traficul rutier.
Obligaţia Primarului este de a reduce, pe cât posibil, zgomotul provenit de la mijloacele de transport. Aceste planuri de acţiune reflectă, pe cât posibil, această obligaţie. Totuşi, Primarul nu poate face abstracţie de zgomotul pe care îl pot face vecinii. Cei care fac zgomot trebuie să fie conştienţi că pot suporta rigorile legii. În toată Europa, poliţia locală oferă prima linie de apărare contra vecinilor excesiv de zgomotoşi. Newyorkezii sună la NYPD. În Bucureşti, responsabilitatea cade în sarcina primăriilor. Cu toate acestea, mai mulţi locuitori sună la poliţie, plângându-se de zgomot, decât la Departamentul de Mediu. Pe termen lung, Primarul ar dori să vadă în politicile locale ale comunităţilor acţiuni pentru stăvilirea zgomotului, cu ajutorul firesc al specialiştilor în domeniu.” (…)
Strategie, engleză:
“The following key issues and initial priorities have been identified:
Three key issues:
- Securing good, noise reducing surfaces on Transport for London’s roads.
- Securing a night aircraft ban across London..
- Reducing noise through better planning and design of new housing.
Other initial priorities are :
- Extending good, noise reducing surfaces across all roads where they would be effective, along with less disruptive and better reinstated streetworks.
- Encouraging quieter vehicles.
- Building in noise reduction in day-to-day traffic management – to maximise gains from reducing stop-start driving as congestion falls, smoothing traffic flow, allocating street space better, and other transport measures.
- Improving noise environments through «Streets for People», in Home Zones, in town centres, and in exemplar Public Space projects.”
Strategie, română:
“Următoarele probleme-cheie şi priorităţi iniţiale au fost identificate:
Trei probleme-cheie:
- Asigurarea unor suprafeţe de rulare de calitate pentru străzile Bucureştiului.
- Asigurarea unei interdicţii aeriene pe timp de noapte deasupra Bucureştiului.
- Reducerea zgomotului printr-o planificare şi proiectare mai bună a locuinţelor.
Alte priorităţi iniţiale sunt:
- Extinderea suprafeţelor acoperite cu suprafeţe care reduc zgomotul pe toate drumurile unde această măsură s-ar dovedi utilă, împreună cu lucrări de mentenanţă mai bune.
- Încurajarea utilizării vehiculelor mai silenţioase.
- Punerea în practică a unor măsuri de reducere a zgomotului în managementul zilnic al traficului, pornind de la reducerea condusului “demaraj-frână”, tipic în timpul ambuteiajelor, uniformizarea volumului traficului, mai buna alocare a spaţiului străzii şi alte măsuri de transport.
- Îmbunătăţirea mediului prin zonarea sonoră prin programe “Străzi pentru oameni” în zonele rezidenţiale, în centrul oraşului şi în proiecte de spaţiu public.”
Ce prevede strategia
Proiectul conţine măsuri menite să reducă zgomotul:
* asigurarea suprafeţelor de rulare de calitate pentru străzi
* interdicţii aeriene pe timp de noapte
* extinderea suprafeţelor acoperite cu materiale care reduc zgomotul pe toate drumurile
* încurajarea utilizării maşinilor silenţioase
* îmbunătăţirea calităţii căii de rulare pentru tramvaie şi trenuri
* dezvoltarea unui program de reducere a zgomotului din trafic
* îmbunătăţirea stilului de condus prin cursuri oferite şoferilor
* premii oferite de primar pentru cei ce promovează proiecte care susţin peisaje sonore liniştite
* instalarea de bariere de zgomot “foto-voltaice” pentru a ecrana drumurile şi căile ferate producătoare de zgomot.

Cele mai zgomotoase zone din Capitală
Acestea sunt cartierul Ghencea, Militari, Bulevardul Magheru şi zona dintre Bulevardul Titulescu şi Calea Griviţei. 70 de decibeli este nivelul mediu de zgomot în Bucureşti, iar nivelul recomandat este de numai 55 db. Locuitorii din Bulevardul Ghencea suportă un zgomot de peste 80 de decibeli. Stresul fonic este produs de autovehicule, tramvaie şi autobuze, dar şi de lucrările care se efectuează în zonă. Pe Bulevardul Magheru, zgomotul atinge 80 de decibeli, iar în zona Mihai Eminescu-Viitorului, 77 de decibeli. Şi în zonele Ferdinand-Mihai Bravu se înregistrează 78 de decibeli, iar în Militari - 75 de decibeli, potrivit măsurătorilor. Cea mai liniştită zonă din Bucureşti este Strada Paşcani, din cartierul Drumul Taberei, unde zgomotul atinge maximum 58 de decibeli.