Cand votul uninominal a reintrat puternic in discutie, pentru a avea cat mai multi participanti la dezbaterea acestei teme generoase, dar atat de putin inteligibila, am auzit de inadmisibil de multe ori pronuntata explicatia "sa ne alegem parlamentarii ca primarii". Inca o data s-a dovedit ca cel mai eficient mod de a omori o tema si explicatiile aferente acesteia este sa o simplifici atat de tare, incat toata lumea sa aiba impresia ca a inteles, dar, de fapt, aproape nimeni sa nu inteleaga nimic.
In aceste zile se negociaza decuparea tarii in colegii uninominale. Va fi o negociere intre partidele parlamentare si, din nou, vom asista la mai multe discutii pe aceasta tema in afara comisiei decat in interiorul acesteia. Cum ne-am ales primarii am vazut cu totii. Felul in care, insa, viitorii parlamentari isi vor castiga viitoarele mandate nu va semana cu ceea ce am vazut in aceasta primavara decat in felul in care se vor lupta pentru fiecare vot in parte.
Votul proportional, nu uni­nominal - solutia la care s-a ajuns pana la urma - va asigura o distributie a mandatelor proportionala cu numarul de voturi obtinut de fiecare partid in parte, doar candidaturile fiind uninominale. De aici si marea dificultate pentru orice partid cu pretentii la alegerile parlamentare din toamna de a-si desemna candidati pentru fiecare colegiu.
Deja se stie ca cele mai cautate colegii pentru persoanele cu state vechi in politica sunt cele semirurale. Pentru ca mizeaza puternic pe faptul ca acei oameni, care 18 ani s-au simtit uitati de lume si de viata, in momentul in care vor fi luati in "pastorire" de o mare personalitate politica, cu siguranta, vor crede ca viata lor se va schimba brusc. Si ii vor vota. Si, in acelasi timp, este posibil sa nu se insele foarte tare nici candidatii, nici votantii din acele colegii in aceasta privinta. In acest mod, greii partidelor isi cresc probabilitatea de a obtine jumatate plus unul din voturi, vor avea un mandat cert si vor putea oricand afirma ca au fost validati de electorat.
Si pentru ca greii partidelor, oricat de grei ar fi sunt totusi putini, dificultatea apare in restul colegiilor unde vor trebui gasite persoane cu notorietate pentru a putea strange cat mai multe voturi pentru partid. Judecand din aceasta perspectiva, avem mari sanse ca in viitorul parlament sa vedem foarte multe figuri noi. Persoane care in anumite zone pot fi mai eficienti electoral decat lideri locali cu care ne-am obisnuit, care nu au o competenta clara, dar care aduc voturi pentru partid si carora, din acest motiv, nu li se pot refuza serviciile.
In ceea ce priveste marile orase si, mai ales, Bucurestiul, aici se vor da adevaratele probe de curaj electoral. Deja asistam la mutatii importante in conducerile filialelor de Bucuresti ale principalelor partide, in principal din doua motive. Unul ar fi acela ca liderii acestor filiale sunt cei care propun candidaturile, iar celalalt ca ceea ce se va intampla la Bucuresti va avea cea mai mare vizibilitate si cea mai mare responsabilitate politica.
Ca nivel de expertiza, aproape evident pentru oricine, viitorul parlament va fi mai slab decat cel de acum. La inceput, media mai slaba de competenta va fi compensata aparent de legitimitatea voturilor pe care noii parlamentari le vor avea in spate. Pe parcurs, cu siguranta ne vom speria de populismele pe care le vor emite pentru a arata ca empatizeaza cu propriii sustinatori. In permanenta, insa, va fi interesant de urmarit care vor fi mijloacele pe care liderii le vor gasi pentru a mentine disciplina de partid.