Când unii au răsuflat uşuraţi că, gata, s-ar fi putut spune că în sfârşit ştim ce alimente nu le sunt recomandate elevilor, acum cei de la Federaţia Patronală din Industria Alimentară înoată împotriva curentului. Ei se agaţă de unele artificii lingvistice, astfel încât legea care deja a fost emisă să nu aibă ataşată lista cu produsele interzise la vânzare în şcoli, ci să fie o listă cu produse recomandate. Iniţiatorii legii sunt decişi să meargă până la capăt.
Cu sau fără voia patronatelor, care se consideră atacate în interesele lor economice odată cu adoptarea listei cu alimentele interzise, legea a trecut toate etapele legislative. Nutriţioniştii consideră proiectul unul benefic, care ar aduce România în rândul ţărilor europene.

Potrivit legii, sub denumirea de alimentaţie sănătoasă se înţelege acel mod de alimentaţie dovedit ştiinţific a fi optim sănătăţii omului, iar prin aliment nerecomandat preşcolarilor şi şcolarilor se înţelege un aliment cu aport substanţial de compuşi cu efect dăunător sănătăţii (grăsimi, sare, îndulcitori, aditivi alimentari), în detrimentul compuşilor cu efect benefic (fibre, vitamine, minerale). De asemenea, meniurile servite în cantinele sau locaţiile asimilate cu cantinele din unităţile de învăţământ vor fi avizate de către specialiştii în nutriţie, acreditaţi de Ministerul Sănătăţii Publice. Deputatul Mircia Giurgiu, iniţiatorul legii, spune că nu pricepe motivele pentru care şi oficialii MS şi-au schimbat în ultima săptămână poziţia. Giurgiu spune că, dacă până acum cei de la minister au fost corecţi , acum trag de timp şi apelează la tot soiul de artificii. În opinia deputatului, nimeni nu ar trebui să se substituie legii, atâta vreme cât deja comisia desemnată s-a pronunţat în privinţa utilităţii legii.

Integral in Curentul.