Preşedintele României, Traian Băsescu începe astăzi cea de a doua zi a turneului său fulger de 48 de ore în zona Mării Negre. După ce ieri a avut întrevederi la Chişinău cu omologii săi din Ucraina şi Republica Moldova, şeful statului român va vizita astăzi Georgia, Azerbaijian şi Turcia. Turneul are loc după conflictul din Georgia şi vizează identificarea unor soluţii de securitate în zona Mării Negre.

În întâlnirea avută la Kiev cu preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, Traian Băsescu şi-a exprimat opinia potrivit căreia actualele mecanisme de menţinere a păcii în Osetia de Sud şi Abhazia şi-au dovedit ineficienţa. Liderul de la Kiev a avut un punct de vedere similar, spunând că forţele de menţinere a păcii din Caucaz au fost inutile.

Traian Băsescu a afirmat că nici statele Uniunii Europene, nici Organizaţia Naţiunilor Unite şi nici statele pe teritoriul cărora există potenţiale conflicte îngheţate, nu au de ce să mai aplice actualele mecanisme de menţinere a păcii.

"Am constatat ineficienţa actualelor mecanisme de menţinere a păcii din Osetia de Sud, Abhazia şi, îndrăznesc să spun, Transnistria şi, îndrăznesc să spun, Nagorno Karabah. (...) Menţinerea actualelor mecanisme implică riscul degenerării conflictelor îngheţate. România susţine condiţia Uniunii Europene pentru a se căuta alte mecanisme de menţinere a păcii şi pentru a se găsi soluţii la conflictele îngheţate", a declarat şeful statului.

Pe de altă parte, cei doi preşedinţi au subliniat importanţa respectării principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei, precum şi a altor ţări în care există potenţiale conflicte îngheţate. Convorbirile de la Chişinău dintre preşedintele Traian Băsescu şi omologul său moldovean, Vladimir Voronin au avut ca temă tot conflictele îngheţate şi, în special, cazul republicii separatiste Transnistria.

Liderul de la Cotroceni a declarat că situaţia din Transnistria este similară cu ceea ce s-a întâmplat în Kosovo şi în Osetia de Sud. Vladimir Voronin a afirmat că înţelege foarte bine situaţia din Osetia şi a precizat că la conflictul din Caucaz s-a ajuns deoarece rezolvarea acestor conflicte a fost amânată foarte mulţi ani.