Fanzina reunește textele (aproape) finale ale participanților Daniel Merticariu, Eliza Marin, Ava Popescu, Cătălina Ceaușescu și Raluca Mihai și apare într-o ediție foarte limitată. Identitatea vizuală a proiectului este semnată de George Roșu. Lansarea are loc chiar în spațiul în care textele au fost discutate, citite cu voce tare, rescrise și reconstruite pe durata cursului: Sala Oglinzilor de la Cărturești Verona.

Invitații evenimentului sunt Florin Iaru, Eli Bădică, Simona Popescu și Dan Mircea Cipariu –  autori, editori și coordonatori de cursuri și ateliere de scriere creativă, cu experiență îndelungată în lucrul cu textele și cu literatura contemporană.

Evenimentul va fi moderat de Mina Decu.

Despre procesul de lucru din spatele fanzinei și al cursului puteți citi articolul:

„Între versiuni sau ce se întâmplă cu un text atunci când nu îl mai tratezi ca pe ceva final”

Textele participanților publicate pe blogul Cărturești pot fi citite aici.

În paralel cu lansarea fanzinei, grupa actuală continuă deja cu Modulul II al cursului, iar înscrierile pentru ediția a II-a a atelierului „Un singur text. Șase pălării” sunt deschise.

Articolul Lansarea fanzinei „Între versiuni”, la Cărturești Verona apare prima dată în Agentia de cArte.

În pregătire:

”Meciul lui Michael Zwischen”, de Mariana Gorczyca
Ilustrații: Beatrice Ungar

E ca o navetă „Meciul” ăsta: între ţări, între oraşe, între castele, între ape, între identităţi. Între rigorile (plus prejudecăţile) germane şi acomodarea balcanică. Între copilărie şi maturitate. Între educaţia din noua casă şi risipirea ei în preajma celei vechi. Meciul lui Michael Zwischen este aparent o poveste fără eroi (şi, tot aparent, fără bestii). Nimeni nu are contur de nufăr şi aripi de albatros. Oamenii din carte sunt aidoma celor din viaţă, cu umbre care le atacă raza de lumină, cu gesturi pe care le regretă sau nu, cu şovăiri şi clătinări pe drumul care le poate deveni destin. Şi descoperi, la final de poveste, că există totuşi o convertire pe care poate că n-ai fi bănuit-o la început: cea a lui Heinz Zwischen, tatăl de împrumut al puiului de ţigan Mihai / Michael, în slujba unui bine care-şi lasă urma în minţile noastre printr-o poezie-epitaf. O poezie scrisă de / pentru Heinz, pe care Michael o prelungeşte înapoi în viaţă, alegând să intre voluntar în război de partea asupritului ucrainean în lupta lui cu Anticristul.

Radu Paraschivescu

Volume sosite de la tipar:

”Iubirile pierdute ale lui Richard Brautigan (o biografie în versuri)”, de Andrei Mocuța

Într-o zi un om a suferit. Și în altă zi a suferit iar. Apoi a trăit. În timpul ăsta a scris. Apoi a schimbat literatura și a călcat mereu pe singura podină care scârțâia în drumul său către Magnum 44. Numele său este Richard Brautigan. Apoi un alt om a simțit și a trăit și a citit cu atenție. Și a scris. Poate poezia să recompună o viață? Și, până la urmă, ce e poezia? În cazul acesta aș spune că e asumare. Nu a unei biografii, ci a unei stilistici. Numele celui de-al doilea om este Andrei Mocuța. Și aceasta este opera lui. Rarisimă ca act poetic, ca act estetic, ca act monografic, ca act. Brautigan a schimbat regula, Mocuța, prin propria regulă, ne arată cum și de ce.

Cosmin Perța

Iubirile pierdute ale lui Richard Brautigan – Andrei Mocuța

”Filmul meu de Pintilie”, de Marius Pădurean

Pintilie era tatăl poveștilor despre toate familiile țării, era dumnezeul necunoscut al fiecărui cartier, era dumnezeul adevărului absolut despre o întreagă națiune.
Ce vedea, aia îți arăta. (Astfel, atât televizorul, cât și ecranul de la cinema erau acum oglinzi, oricât și-ar fi dorit comuniștii ăia să te mintă frumos cu propaganda lor.) Poveștile lui, povești mici, erau dureroase pentru că nu erau ficțiune.
Erau povești din viață.
Sigur, la orice moment al zilei, undeva, prin țară, era cel puțin unul (de obicei mult mai mulți) căruia viața i se întâmpla exact așa cum spunea Pintilie povestea pe ecran. Ăsta era marele secret, ingredientul de bază – că, orice spunea, se putea întâmpla oricui, oricând, sau s-a întâmplat deja, sub o formă sau alta.

Filmul meu de Pintilie – Marius Pădurean

”Cel ce nu poate iubi”, poezie de Dorian Stoilescu

Paradoxal în fascinația pe care poemele lui Dorian Stoilescu au exercitat-o din prima clipă asupra mea a fost raportul – contradictoriu și, în același timp, armonios și neliniștitor ca o aură – dintre indiferența formei și sfâșietoarea implicare sufletească și intelectuală, și chiar fizică (pentru că o durere este întotdeauna ceva fizic) a conținutului. Un poet metamodern căruia îi pasă de tot ce vede, de tot ce
simte, de tot ce încearcă să înțeleagă sub imperiul unei aproape insuportabile intensități. Poeme de emigrație, poeme de țară, poeme de revoluție, poeme de dragoste – ceea ce apare evident la lectură este urgența lor implacabilă, faptul că trebuiau scrise, că autorul lor nu avusese de ales, că fusese obligat să o facă și, dacă nu ar fi găsit cuvinte ca să se exprime, ar fi folosit pietre sau bucăți de lavă.

Ana Blandiana

Cel ce nu poate iubi – Dorian Stoilescu

”Soare peste Auschwitz. Despre iertare și impardonabil”, de Oana Șerban

A fost soare peste Auschwitz. Nu l-am văzut eu, nu l-au trăit șase milioane de oameni, dar a fost întotdeauna acolo. A strălucit cu mai mult curaj după iulie 1944, și-a recăpătat locul pe cer în ianuarie 1945; mulți nu l-au găsit nici azi. Ei sunt cei care trebuie să știe, și mai apoi să creadă, vorba Annei Frank, că poți să vezi lumea din pod și de la Auschwitz. Adică poți să ierți.
Viața post-Holocaust nu înseamnă că antisemitismul s-a încheiat, nici că lumea
evreiască e scutită de ură, atât din afara, cât și din lăuntrul ei. Însă dacă rămâne ceva după Auschwitz, sunt convinsă că lumea cu care ne alegem e una în care se va muri mai blând, se va ierta mai puțin și se va iubi mai mult. Lumea asta va fi frumoasă atât cât încape în ea iertare, iubire și, vorba lui Camus, o moarte fericită. Pentru foarte puțini oameni, aceeași lume va fi sublimă pentru că ei pot ceva ce niciunul dintre noi, în rest, nu poate. Să ierte, fără ca prin asta să iubească mai puțin. Aceasta este o carte despre impardonabil, cu toate neîmpăcările lui, fără a fi despre resentiment. O carte care pune morala în disconfort, chestionând ce se întâmplă atunci când iertarea poate deveni un gest imoral și ce înseamnă că lumea post-Holocaust este una a impardonabilului? Așa s-au născut aceste rânduri, fără ca prin paginile de aici să reiau ceva din ceea ce face obiectul meditațiilor mele despre spațiile concentraționare, atrocitățile în masă din secolul XX, lagăre și gulaguri, despre genealogia antisemitismului și locul ei în rândul originilor totalitarismului.

Oana Șerban

Soare peste Auschwitz – Oana Șerban

”Lumina de rezervă”, poeme semnate de Gabriela Toma

odihna
setea face ca oamenii să ajungă la inima deșertului.
la rândul meu,
aud doar sunetele viorii și loviturile de baston ale Orbului
care traversează Plaza Lerdo pentru cafeaua neagră și tare,
mă întorc în Mexic pentru femeia cu două inimi
și doctorul care salvează
o viață pentru a o prelungi pe a sa.
drumul este abrupt. nu pot lua cu mine pe nimeni.
rolul oricărui om în viața mea s-a sfârșit.
la ora asta nu va mai trece nimeni pe aici,
la ora asta nimeni nu așteaptă să plouă în Xalapa.

Lumina de rezervă – Gabriela Toma

”Sonete”, de Luís Vaz de Camões

Ediție bilingvă.
Traducere din limba portugheză de Adrian Vasiliu
Ilustrații de Mircia Dumitrescu

Redă-i crinului alb albul curat,
Și rozelor culoarea purpurie;
Dă-i soarelui ‘napoi lumina vie
Din ochii ce condamnă la furat.
Sirenei dă-i, din glasu-i minunat,
Cadențele în dulce armonie;
Redă-le harul Grațiilor, fie
Și fiindcă plâng că liniștea le-ai luat.
Frumoasei Venus, înapoi splendoarea;
Minervei mintea, arta, iscusința;
Dianei, meritata neprihană.
Iar tu renunță-n urmă la grandoarea
Acestor daruri; și rămâi ființa
Care chiar ești, adică inumană.

Sonete – Luís Vaz de Camões

Partea superioară a formularului

Partea inferioară a formularului

Articolul Tracus Arte anunță noi apariții editoriale și volume aflate în pregătire apare prima dată în Agentia de cArte.

„Volumul Cărtărescu îşi propune să redeseneze cu acurateţe, cu acribie şi cu obiectivitate, pe cât e posibil, fizionomia unuia dintre cei mai importanţi scriitori români postbelici.” (Iulian Boldea)

N-am chef să mor (ediția a II-a), de Laura T.Ilea (Cartier popular). Broșată, 144 pag. Preț: 39 RON/169 MDL

„Romanul Laurei T. Ilea are o dimensiune eseistică asumată: autoarea dezbate, problematizează, polemizează în legătură cu tot ceea ce înseamnă viața unei femei mature care își marchează teritoriile prin criză, tumult, dileme. Jurnalista Anne Legendre percepe lucrurile printr-o dualitate sporită și mereu adâncită: cu luciditate tranșantă și totodată într-un mod extrem corporal. Ea este și în mod intens femeie (amantă), dar și o mamă ardentă; e inclusiv o fiică hibridată sufletește cu figura paternă. Căci există trei patrii (psihologice) pentru această femeie stratificată: cea a iubiților, cea a fiului și cea a tatălui. O făptură eretică, o catară (postmodernă), cum se autoportretizează personajul. Centrul spațial al poveștilor este orașul Montreal, dar varii cordoane ombilicale duc spre SUA, America de Sud și spre România. Personajul se află în mijlocul unei questa din care face o dezbatere pro și contra, lăsându-l pe cititor să aleagă o baricadă sau alta. Așa încât acest roman e pentru toate generațiile și vârstele, pentru români, ca și pentru străini, pentru estici ori pentru occidentali, pentru femei în egală măsură ca și pentru bărbați. Finalmente, scopul autoarei e pur și simplu să declanșeze o discuție despre condiția umană.” (Ruxandra Cesereanu)

Goldie merge la doctor, de Cristian Fulaș. Ilustrații de Keszeg Agnes (Codobelc). Legată, 28 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

Nu știu exact cum, dar Goldie reușește să devină amuzantă chiar și când merge la doctor. Și, oricât aș f i de îngrijorat, de fiecare dată reușește să îmi smulgă măcar un zâmbet. E drăguță chiar și când e bolnavă și, evident, nu știe ce i se întâmplă, iar noi facem totul ca să îi fie bine.

Detergică și Mitică. O poveste cu un spiriduș și o pisică, de Lavinia Bălulescu. Ilustrații de Horia Muntean (Codobelc). Legată, 28 pag. Preț: 49 RON/199 MDL

Mașina de spălat a familiei s-a stricat. Nimeni nu știe de ce, nici măcar instalatorul. Dar el are o idee neobișnuită: dacă înăuntru trăiește… un spiriduș? Da, un spiriduș! Unul care face mașina să funcționeze, dar care s-a speriat. Fetița, mama și tatăl pornesc într-o misiune neașteptată: să-l îmbuneze. Dar cum liniștești un spiriduș timid ascuns într-o mașină de spălat? Răspunsul implică… o pisică.

Cărțile Cartier sunt în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. Pot fi comandate și online, pe cartier.md & cartier.ro

Articolul Noutăți editoriale ”Cartier”: literatură contemporană, critică și povești pentru copii apare prima dată în Agentia de cArte.

Într-o singură seară, publicul va avea ocazia să traverseze secole întregi de istorie, să pășească în spații încărcate de memorie culturală și să descopere povești despre regalitate, biblioteci salvate din ruină, manuscrise rare și marile familii boierești care au influențat destinul poporului român.

Fondată la inițiativa Regelui Carol I, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a fost gândită încă din 1891 ca „un așezământ spre binele tinerimii universitare”, un loc dedicat studiului și formării intelectuale. Astăzi, instituția reunește peste 2.400.000 de volume și continuă să fie una dintre cele mai importante biblioteci universitare din România.

Vizitatorii vor putea explora una dintre cele mai frumoase biblioteci universitare din Europa, proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau – autorul unor clădiri simbol ale Bucureștiului, precum Palatul Regal și Palatul CEC.

O călătorie prin BCU „Carol I”

Aula a găzduit încă din 1914 conferințe, întâlniri academice și evenimente culturale la care au participat personalități precum Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Tudor Vianu, Nae Ionescu sau Constantin Noica. Deși a fost singurul spațiu care a supraviețuit incendiului din 1989, Aula a trecut printr-un amplu proces de restaurare după modelul original.

Sala Profesorilor păstrează memoria dramaticului incendiu din decembrie 1989, când peste 500.000 de volume – cărți rare, manuscrise și documente – au fost distruse. Un loc accesibil doar doctoranzilor și oamenilor de știință, care impresionează prin arhitectura sa ornamentată, va fi deschis și vizitatorilor cu acest prilej.

Salonul Carol I este unul dintre cele mai elegante spații ale bibliotecii, unde poate fi admirată și pictura realizată de artistul Ion Drăghici, alături de detalii arhitecturale care păstrează farmecul începutului de secol XX.

Capsula Timpului păstrează obiecte originale care datează încă din 1895, anul inaugurării bibliotecii: mobilierul directorului Fundației, cataloage alfabetice, registre istorice, o mașină de scris și documente și multe alte surprize pentru public.

Expoziția „Mari Familii Boierești Românești” reunește reprezentări heraldice inedite inspirate din manuscrisul genealogului Ioan I. Cârlova și desene realizate de artistul Aurel Jiquidi. Aceasta aduce în prim-plan legături genealogice surprinzătoare, alianțe între mari familii și personalități care au influențat evoluția societății românești timp de secole. Publicul va putea descoperi istoria unor familii precum Cantemir, Brâncoveanu, Brătianu, Bibescu, Caragea, Callimachi, Cuza, Carp, Bălăceanu și multe altele.

Genealogul Ioan I. Cârlova (1879–1956) a dedicat o mare parte din activitatea sa cercetării familiilor istorice din Valahia, Oltenia, Moldova, Bucovina și Basarabia. Prieten apropiat al lui Aurel Jiquidi (1896–1962), acesta a colaborat cu artistul pentru realizarea unor reprezentări heraldice de mare valoare documentară și artistică. Lucrările expuse în cadrul acestei expoziții au fost donate Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, de către ing. Christian-Valentin Duiculescu.

 „Noaptea Muzeelor este, pentru Biblioteca Centrală Universitară «Carol I», o invitație la redescoperirea memoriei culturale a României. Vizitatorii vor putea admira frumusețea arhitecturală a unui loc reprezentativ pentru București și vor asculta povești despre oameni importanți pentru societatea românească din toate timpurile.

Expoziția dedicată marilor familii boierești aduce în fața publicului documente și reprezentări heraldice de o valoare excepțională – lucrări pe care ar fi încântate să le promoveze atât case de licitație prestigioase, cât și muzee europene. Dincolo de componenta istorică și artistică, această expoziție are și o dimensiune personală: mulți dintre vizitatori ar putea descoperi, printre numele și ramurile genealogice expuse, legături nebănuite cu propriile familii. Este, poate, cel mai frumos mod de a transforma istoria într-o experiență vie”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”.

Articolul „Noaptea Muzeelor” la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”: tururi ghidate și o incursiune în marile familii boierești ale României apare prima dată în Agentia de cArte.

Luni, 25 mai, ora 20:00, UNITER dezvăluie ediția 34 a premiilor teatrului românesc, la Teatrul Odeon, sărbătoare care – pe lângă menirea de a recunoaște valorile din teatru – vorbește fără doar și poate despre fragilitatea, vulnerabilitatea culturii, dar și despre forța ei de a rezista. Nu întâmplător, trofeul UNITER — creat acum 36 de ani de artistul Ion Bițan — are ca sursă de inspirație imaginea unei cărți salvate din foc în timpul Revoluției din 1989. Pentru noi, acest simbol vorbește despre supraviețuirea culturii în vremuri dificile și despre nevoia de a proteja ceea ce ne păstrează umani.

Pentru că omul este stăpânul timpului său și poartă responsabilitatea și povara descoperirilor și acțiunilor sale, credem că această manifestare culturală a lumii teatrale românești este rezultatul timpului nostru. Înfățișarea Galei Premiilor UNITER este așa cum suntem noi ÎMPREUNĂ. 

Așadar, luni, 25 mai, de la ora 20:00, vă invităm să urmăriți Gala Premiilor UNITER, în direct pe uniter.ro, conturile de Facebook (https://www.facebook.com/UNITERoficial) și YouTube (https://www.youtube.com/@UniterRomania) ale UNITER, TVR 1, TVR Cultural, TVR+, tvr.ro și pe undele Radio România Cultural.

Începând cu ora 19:00, transmitem LIVE de pe covorul roșu – pe www.uniter.ro, Facebook și YouTube UNITER – sosirea artiștilor și a invitaților, dar și declarațiile lor, în scurte interviuri realizate de artistul Răzvan Omotă.  

Spectacolul Galei Premiilor UNITER este o creație marca Răzvan Mazilu (regia) și Dragoș Buhagiar (decorul) – pentru a doua oară împreună în această aventură. Prezența pe scena Teatrului Odeon a unor artiști de marcă ai României, a numelor noi din industrie sau a partenerilor de tradiție va fi întreruptă doar de scurte momente muzicale ale renumitului contratenor Valer Săbăduș, alături de un cvintet format din muzicieni ai Filarmonicii „George Enescu” din București. 

16 categorii de premii cu nominalizări, cinci premii de întreaga activitate, un premiu de excelență, patru premii speciale, un premiu omagiu – Victor Rebengiuc și Premiul președintelui, acesta este palmaresul premiilor UNITER 2026. 

START VOT la Gala Premiilor UNITER 

Astăzi se încheie și campania de prezentare a celor 69 de artiști nominalizați la premiile UNITER. Vă invităm să fiți alături de ei și să-i votați pe www.uniter.ro. VOTUL PUBLICULUI este deschis în perioada 22 mai, ora 00:00 și 24 mai, ora 23:59. 

„Teatrul este amprenta noastră lăsată în istorie. Teatrul se confundă uneori cu dorința noastră de a trăi și poate de aceea, în 2025, comunitatea noastră teatrală a produs peste 300 de spectacole – mai mult ca niciodată și poate prea puțin față de cât am avea nevoie. Prea puțin față de cât am avea nevoie să ne strigăm gândurile, să ne mărturisim iubirea pentru viață, pentru această lume și pentru a ne împărtăși bucuriile împreună.” (Dragoș Buhagiar) 

UNITER

22 mai 2026 

Producătorii și partenerii GALEI PREMIILOR UNITER 2026

Producător: Asociația UNITER – Uniunea Teatrală din România

Parteneri principali ai evenimentului: Primăria Municipiului București prin ARCUB 

Co-producător: Televiziunea Română

Partener special al evenimentului: Teatrul Odeon București

Sponsor principal: Fundația „PROCULTURA” Magdalena și Ovidiu Buluc

Partener principal: MOL România

Sponsori: Domeniile Blaga, KitKat

Parteneri: Institutul Cultural Român, Fundaţia ANONIMUL, British Council România, Casa Regală a României

Cu sprijinul: Teatrul Excelsior 

Partener media tradițional: Societatea Română de Radiodifuziune

Partener media principal: Radio Guerrilla

Partener cultural: Radio RFI România

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Actualități, Zile și Nopți, Teatrul Azi, Ziarul Metropolis, www.happ.ro, LiterNet, BookHub, TVR1, TVR Cultural, TVR+, TVR Info

Partener de monitorizare: MediaTRUST

Partener de mobilitate: BLUE

Articolul Gala Premiilor UNITER, ediția 34 apare prima dată în Agentia de cArte.

Ionuț Bonoiu, jurnalist cu peste 25 de ani de experiență în presa de business, lansează pe 4 iunie, la Salonul Internațional de Carte Bookfest, volumul „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, cea de-a treia apariție din colecția BusinessPedia.

Cartea propune o amplă călătorie vizuală printr-un secol aproape uitat al antreprenoriatului românesc: perioada în care s-au format mari familii de negustori, industriași și bancheri, s-au construit fabrici, bănci, rețele comerciale și mărci care au reușit să concureze cu cele europene – înainte ca această lume să fie întreruptă brutal după naționalizarea din 1948.

După reeditarea volumelor semnate de Dr. Nicolae I. Angelescu (Negustorii de odinioară) și Dimitrie Hagi Theodoraky (Amintiri din trecutul negustoresc), noua apariție din colecția BusinessPedia este un volum original, conceput ca o sinteză vizuală amplă a istoriei businessului românesc din perioada 1850-1948.

„Avem în spate un secol aproape uitat – perioada de pe la 1850 și până în 1948 – în care s-au construit fabrici, bănci, rețele comerciale și mărci care concurau cu cele europene. De multe ori, vorbim despre antreprenoriat ca despre ceva apărut după 1989 și uităm că România a avut deja o tradiție solidă. Cartea aceasta este o încercare de a recupera acea memorie, nu din nostalgie, ci pentru a înțelege mai bine de unde venim și ce putem construi mai departe”, spune Ionuț Bonoiu, fondator BusinessPedia.

Volumul reunește sute de fotografii de epocă, portrete de negustori, industriași și bancheri, imagini ale fabricilor, prăvăliilor, hotelurilor, cafenelelor și sediilor de bănci, alături de povești despre oamenii și familiile care au contribuit la modernizarea comerțului, industriei și finanțelor românești.

De la Capșa, Chrissoveloni și Marmorosch-Blank până la Malaxa, Cantacuzino, Julius Meinl și Scandia, cartea reconstruiește vizual o lume de afaceri care a modelat România modernă, dar care a fost, în mare măsură, scoasă din memoria publică după instaurarea regimului comunist. Volumul este realizat în condiții grafice de excepție, ca o ediție de colecție destinată cititorilor interesați de istorie, antreprenoriat, economie, patrimoniu vizual și cultura de business românească.

Lansarea cărții va avea loc joi, 4 iunie 2026, între orele 12:30 și 14:00, la Salonul Internațional de Carte Bookfest, ediția a XIX-a, în Pavilionul B2 Romexpo.

Evenimentul va fi prefațat de dezbaterea „Secolul uitat: 1850–1948 – Ce preluăm și ce lăsăm în urmă?”, o conversație despre moștenirea antreprenoriatului românesc de dinainte de 1948, despre modelele care merită recuperate și despre limitele unei istorii care nu trebuie nici idealizată, nici ignorată.

La dezbatere vor participa, alături de autor, speakeri precum Cristian Popa — BNR, Ramona Jurubiță — KPMG România, Dan Ștefan — Autonom, Cristina Filip — Filip & Company și Sorin Preda — Global Vision.

Discuția va porni de la câteva întrebări esențiale: cum poate o țară să-și uite un secol întreg de business? Ce merită recuperat din cultura antreprenorială de dinainte de 1948 și ce nu trebuie repetat? A existat un model românesc de a face afaceri sau modernizarea economică a fost mai degrabă rezultatul unor influențe externe? Putem fi mândri de antreprenorii interbelici fără să-i transformăm în mituri?

După dezbatere, publicul va putea descoperi la standul BusinessPedia – B01, Pavilion B2 – întreaga colecție BusinessPedia la prețuri speciale, valabile pe durata Salonului Internațional de Carte Bookfest.

Despre BusinessPedia

BusinessPedia este un proiect editorial fondat de jurnalistul Ionuț Bonoiu, dedicat recuperării și documentării istoriei mediului de afaceri din România. 

Proiectul include platforma businesspedia.ro, enciclopedia online de business a României, cu profiluri documentate de antreprenori, companii și branduri, articole de storytelling economic și resurse verificabile, precum și colecția BusinessPedia, divizia editorială care recuperează istoria businessului românesc prin carte-obiect și cercetare vizuală.

Articolul Ionuț Bonoiu lansează la Bookfest „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948” apare prima dată în Agentia de cArte.

Camelia Pantazi Tudor este director al Editurii Astralis din București, director fondator – redactor-șef al Revistei trimestriale de cultură Astralis, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Presa Culturală. 

A publicat studii istorice, eseuri, romane, proză scurtă, comentarii literare, poezii, interviuri, diverse articole. 

Debutul publicistic s-a produs în anul 2008, în revista „Magazin istoric”, iar cel editorial, în anul 2010, cu volumul Atingerea unui ideal – literaţii din perioada dinastiei chineze Tang. 

Au urmat volumele: New Beijing (2012, reeditare 2022); Momente istorice (2013, reeditare 2021); Culori secrete (2014, reeditare 2018); Misterul eșarfei roșii (2015, reeditare 2019); Taine în vis (2016, reeditare 2020); Lecturi prin timp (2017); Renașterea unui imperiu: cultură și guvernare în perioada dinastiei chineze Song (2019); Îngerii din Lună (2021); Fascinația dialogului (2022); Magia aventurii Astralis (2024); Bucuria conversației (2025); Lacrimi de înger (2014) și Amprente pe cerul înstelat (2018) – coordonator.

Redactorul cărții ȚARA DIN LUNĂ / LE PAYS SUR LA LUNE este Mihaela Roșu Bînă – profesor de limba și literatura română, romancier, eseist, jurnalist.

Ilustrațiile interioare color poartă marca artistului plastic Mihai Cătrună, asemenea celei de pe coperta realizată de Raluca Tudor.

În prefață, intitulată „Nostalgia orhideei albastre – lirism și aspirație”, Marian Nencescu concluzionează: „Versurile curg fluent, cartea abundă în trimiteri culturale și metaforice, care conduc nemijlocit spre dicționarele de specialitate sau chiar către tratatele de mitologie. Se dovedește astfel că poezia modernă nu mai e demult nici comodă, nici prea abstractă pentru o minte antrenată, ci, dimpotrivă, o demonstrație de cărturărie și virtuozitate. La apogeul puterii creatoare, Camelia Pantazi Tudor deține secretul echilibrului, între plasticitatea absolută și poezia de idee”.

Articolul Editura Astralis anunță apariția volumului de poezie ȚARA DIN LUNĂ / LE PAYS SUR LA LUNE, ediție bilingvă română-franceză apare prima dată în Agentia de cArte.

Pentru bilete: https://tinyurl.com/BachOfranda-SMVB2026

Pentru orice iubitor de muzică veche și de frumos, în general, OFRANDA MUZICALĂ este una din acele întâlniri de neratat măcar odată-n viață. Aceasta procură o experiență aproape hieratică, transformatoare, ca o chintesență sonoră și o întoarcere la rădăcinile frumuseții și muzicii însăși.

Pe 24 mai avem o întâlnire cu geniul lui Bach în compania muzicienilor vivantului ansamblu SEMPRE și a invitatului acestora, François Lazarevitch, unul din cei mai importanți flautiști traversieri ai lumii.

Concertul propus de François Lazarevitch, Raluca Enea și ansamblul Sempre vine ca o ofrandă. Și nu una oarecare, ci „Ofranda Muzicală” a lui Johann Sebastian Bach.

„Ofranda Muzicală” are ca punct de plecare invitația pe care Frederick al II-lea al Prusiei i-a adresat-o lui Johann Sebastian Bach de a face o vizită la curtea sa. Carl Philipp Emanuel Bach (fiul lui J.S. Bach) era clavecinistul Curții, iar invitația adresată tatălui se referea în principal la a concerta pe orga din Potsdam.

Memorabila întâlnire a „faimosului capelmaistru Bach din Leipzig” cu regele Frederick al II-lea a avut loc pe 7 mai 1747 și a fost marcantă pentru întreaga creație muzicală europeană. Regele s-a întreținut cu J.S. Bach și i-a prezentat acestuia colecția sa de forte piano (construite de Silbermann).

Cu această ocazie, Frederick i-a propus lui Bach o temă muzicală, „deosebit de frumoasă”, după cum Bach însuși spunea, pe care compozitorul și-a luat angajamentul să o „transforme” într-o fugă.

Thema Regium, așa cum a denumit-o Bach, a devenit în prezența regelui un ricercar la trei voci pe care Bach l-a improvizat, se pare, imediat. Atunci când Frederick i-a cerut lui Bach să improvizeze un ricercar la șase voci, Bach i-a răspuns că are nevoie de puțin timp pentru a studia posibilitățile temei.

La reîntoarcerea sa la Leipzig, pornind de la Thema Regium, Bach a compus „Musikalisches Opfer” (Ofranda muzicală), un cadou demn de un rege.

Aceasta conține 14 piese:

• un ricercar la trei voci,
• un ricercar la șase voci,
• o sonată în patru părți pentru flaut traversier, vioară barocă și continuo,
• canoane diverse între care se regăsește și „Fuga Canonica in Epidiapente”.

Lucrarea a fost definitivată în luna iulie a anului 1747 și a apărut pentru prima dată tipărită la finalul lunii septembrie a aceluiași an, la Leipzig.

Programul concertului conține, în deschidere, două sonate aparținând lui J.S. Bach, iar după pauză „Ofranda muzicală” în integralitatea sa.

ÎN PROGRAM

Johann Sebastian Bach (1685–1750)

Triosonata în sol major, BWV 1038, pentru flaut traversier, vioară și continuo:

• Largo
• Vivace
• Adagio
• Presto

Din Sonata în do minor, BWV 1017, pentru vioară și clavecin obligat:

• Siciliano. Largo
• Allegro

Ofranda Muzicală, BWV 1079:

• Ricercar a 3
• Canon a 2 cancrizans
• Canon a 2 Violini in unisono
• Canon a 2 per Motum contrarium
• Canon a 2 per Augmentationem, contrario Motu
• Canon a 2 per Tonos
• Fuga canonica in Epidiapente
• Canon perpetuus
• Canon a 2
• Canon a 4
• Ricercar a 6
• Sonata Sopr’ Il Soggetto Reale – flaut, vioară, continuo
• Canon perpetuus super Thema Regium

INTERPRETEAZĂ

François Lazarevitch – flaut traversier

Ansamblul de muzică barocă SEMPRE:

• Rafael Butaru / Melinda Béres – viori baroce
• Zsombor Lázár – violoncel baroc
• Raluca Enea – clavecin

François Lazarevitch este, la momentul actual, unul dintre cei mai cunoscuți flautiști ai lumii. Acesta și-a dedicat activitatea redescoperirii unor repertorii de muzică veche.

Deși instrumentul său principal este flautul, François Lazarevitch și-a concentrat încă de la început ucenicia, cercetările și practica muzicală asupra diversității surselor, orale și scrise, pe care le consideră esențiale.

De aceea, pe lângă flaut, este și un virtuoz al cimpoiului și al mai multor instrumente tradiționale. A realizat proiecte și înregistrări cu muzică indiană, dar și muzică irlandeză, cea din urmă fiind surprinsă pe discul „The High Road to Kilkenny”, apărut în 2016 la casa de discuri Alpha Classics.

Totuși, François Lazarevitch este cunoscut pentru interpretările sale impresionante ale celor mai importante opusuri baroce. Înregistrările sale ale sonatelor pentru flaut semnate de Johann Sebastian Bach (Alpha Classics, 2014) surprind și încântă prin elocvența, creativitatea și rafinamentul de care dau dovadă în frazări și ornamentație.

Discografia sa este una amplă și cuprinde circa 25 de albume înregistrate ca solist sau împreună cu alte ansambluri, majoritatea cu „Les Musiciens de Saint-Julien”.

În 2006 a fondat ansamblul Les Musiciens de Saint-Julien, alături de care aduce la viață unele dintre cele mai interesante proiecte muzicale de pe piața muzicii vechi și nu numai.

De asemenea, François Lazarevitch colaborează cu ansambluri renumite, precum Les Arts Florissants, Le Concert d’Astrée sau Les Talens Lyriques.

Artistul este profesor de flaut baroc și cimpoi la Conservatorul din Versailles.

Ansamblul de muzică barocă SEMPRE a fost fondat în anul 2020 de clavecinista Raluca Enea și reunește muzicieni specializați în interpretarea muzicii vechi.

Repertoriul abordat este, în principal, cel al Barocului muzical de secol XVIII, dar programele de concert includ și piese aparținând secolului al XVII-lea sau lucrări din perioada premergătoare Clasicismului muzical.

Preocupările membrilor ansamblului se referă la autenticitatea interpretării — atât din perspectiva stilisticii muzicale, cât și din cea a instrumentelor utilizate (copii după originale istorice) — și la cercetarea muzicologică minuțioasă, aspecte ce permit abordarea unor concepte repertoriale originale.

Ansamblul are o structură modulară, adaptabilă mai multor tipuri de repertoriu, mergând de la formule camerale de duo sau trio până la formule extinse, de tip orchestral.

Deși înființat relativ recent, ansamblul are o activitate intensă, fiind prezent până acum la cele mai importante evenimente de profil din țară, precum:

• Festivalul Internațional „George Enescu”
• Festivalul de Muzică Veche București
• Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc

Ansamblul SEMPRE colaborează cu muzicieni importanți din domeniul muzicii baroce, precum:

• Mira Glodeanu
• Petra Müllejans
• Martyna Pastuszka
• Xavier Díaz-Latorre
• François Lazarevitch

Un proiect important din viitorul apropiat este finalizarea albumului audio „Sempre Vivaldi”.

Între producțiile din ultimii doi ani ale ansamblului se numără:

• „Sempre Vivaldi”
• „Haendel vs Haendel”
• „Les Caractères”
• „Baroque unknown”
• „Sparkling Haendel”
• „Bach by night”
• „To B or not to B”
• „Black and White. Vivaldi”
• „La Notte”
• „La Follia”
• „Exotique”
• „Bach 340”
• „Soli e tutti”
• „Sempervivum”
• „Stylus Fantasticus”
• „Inspired by Bach”
• „Naturalia by Sempre”
• „Metamorphosis”
• „Elevatio”
• „Barocco Italiano”
• „Haendel – Opus 1”

Concertul este organizat în parteneriat cu Institutul Francez din România, Institutul Liszt București / Liszt Intézet Bukarest și Fundația Calea Victoriei și se află în programarea Stagiunii de Muzică Veche București.

Pentru bilete:
https://tinyurl.com/BachOfranda-SMVB2026

Articolul ”Dacă Bach nu e, nimic nu e! apare prima dată în Agentia de cArte.

World New Music Days este organizat în fiecare an de o țară-gazdă diferită. Din anul înființării sale, 1923, au fost organizate peste 90 de ediții ale acestui festival, ce are ca misiune prezentarea diversității incredibile a creației muzicale în zilele noastre. Radio România este coproducător al evenimentului și Orchestrele și Corurile Radio România sunt parteneri principali. 

Tema ediției din 2026 este COLUMNA INFINITĂ, un omagiu adus aniversării celor 150 de ani de la naşterea marelui Constantin Brâncuşi – a cărui capodoperă se aseamănă cu forma undelor sonore.

             Diversitatea şi bogăția stilistică a scenei muzicale contemporane româneşti va fi prezentată celor peste 60 de delegați oficiali din 48 de ţări şi regiuni, precum şi celor 70 compozitori internaționali selecționați (din 480 de înscrieri). Cele 70 de lucrări alese, împreună cu 25 de lucrări româneşti de valoare şi impact cultural, precum şi două premiere absolute comandate câştigătorilor importantului premiu ISCM Young Composer Award în 2023 şi 2024, sunt programate în 22 de concerte camerale şi electronice susţinute de muzicieni de prestigiu. 

Două concerte în cadrul evenimentului vor fi prezentate la Sala Radio, de către Orchestrele Radio România. Miercuri, 27 mai 2026, nu pierdeți concertul Orchestrei de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, cu lucrări semnate de Yurii Pikush, Ziv Cojocaru, Anatol Vieru și Doina Rotaru. 

Veți asculta la Sala Radio: Anatol Vieru: Memorial pentru orchestră, Ziv Cojocaru (Israel): Whence Comest Thou pentru orchestră de cameră, Doina Rotaru: Himere pentru vioară şi orchestră (solistă: Diana Moş – vioară), Yurii Pikush (Ucraina): Escape Velocity pentru orchestră de cameră.

Vineri, pe 29 mai, Orchestra Națională Radio va prezenta 4 lucrări în primă audiție în România și va evolua sub bagheta celebrului dirijor Cristian Măcelaru, care se bucură de o carte de vizită impresionantă. Este director muzical al Orchestrei Simfonice din Cincinnati, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, director artistic al Festivalului și Concursului „George Enescu”, director artistic și dirijor principal al Orchestrei Simfonice Mondiale a Tineretului de la Interlochen Center for the Arts, director muzical și dirijor al Festivalului de Muzică Contemporană Cabrillo, precum și artist invitat de onoare la Școala de Muzică Shepherd a Universității Rice. De asemenea, este partener artistic al WDR Sinfonieorchester din Köln, unde a ocupat funcția de dirijor principal în perioada 2019/2020 – 2024/25.

În programul serii veți asculta: Predrag Radisaveljvić (Serbia) – Buds and Petals for orchestra, Helena Tulve (Estonia) – Wand’ring Bark for orchestra, Jixue Wu (Shanghai) – SOLILOQUY for orchestra, Maciej Kabza (Polonia) – asc / desc – (no) ending for orchestra.

Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor două posturi de radio)  și prin intermediul aplicației Radio România, disponibilă pe dispozitive Android și iOS. Biletele sunt disponibile în sistem online pe www.bilete.ro și în Rețeaua Bilete.ro. Biletele se pot achiziționa și de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.salaradio.ro – secțiunea Bilete.

Articolul Cel mai important eveniment dedicat muzicii noi pe plan mondial: World New Music Daysse va desfăşura la Bucureşti, și va include și două concerte la Sala Radio apare prima dată în Agentia de cArte.

Florentina Stanciu este profesor de limba franceză la Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău, traducător și membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău. 

Autoare a mai multor volume de poezie, Florentina Stanciu se remarcă printr-un parcurs literar constant, concretizat în volumele: Florentine (2004), Soare vândut la fiare vechi (2008), Jurnal de șampanie (2012), Poeme fără răspuns (2015) și Viața în montagnes russes (2022), apărut la Editura Vinea, București.

Cel mai recent volum propune o meditație profundă asupra condiției umane, a raportului subtil dintre eu și lume, dar și asupra limbajului privit ca spațiu al cunoașterii și al revelației absolute: „…ca orice carte de poezie, «Viața în montagnes russes» e un discurs despre ființă/existență, despre eu și relațiile sale cu lumea și, implacabil, despre eu și nebănuitele relații ale acestuia cu limbajul.”

Volumul va fi prezentat de personalități apreciate ale vieții culturale, prof. Gheorghe Iorga și prof. Petre Isachi, care vor ghida publicul într-un dialog dedicat universului poetic al autoarei și temelor esențiale ale cărții.

Invocând, subliminal, criza omului, a sensului și a „semnelor” lumii de azi, discursul poeziei actuale a Florentinei Stanciu, fără a fi epurat de experiența sentimentală, biografică și cotidiană a eului, pare construit nu de poet, ci de limbajul însuși!

De mult nu am mai citit un volum, în românește, unde tensiunea scrisului, concentrată în „flacoane” cu esențele tari ale versurilor, să se transforme într-o energie existențială a finalurilor de text ce îl țin pe cititor captiv ca în experiențele epice dramatice, cu sufletul la gură. – Gheorghe Iorga.

Atmosfera va fi completată de acorduri muzicale deosebite, susținute de elevi și profesori ai Colegiului Național de Artă „George Apostu” Bacău: Mihnea Nechifor, la pian (prof. Dorin Ghiuță) și Daria Popescu, la vioară (prof. corepetitor Elvis Condrea).

Articolul Lansarea volumului de poezie „Viața în montagnes russes” – Florentina Stanciu apare prima dată în Agentia de cArte.