Mister X

2016-01-10T11:09:00.002-08:00

Planeta MERCUR se micșorează

2014-03-24T10:09:00.001-07:00

Cea mai mică planetă din Sistemul Solar, Mercur, pare să se fi micşorat faţă de momentul în care scoarţa ei s-a solidificat în urmă cu 4 miliarde de ani. Astfel, raza planetei este mai mică cu 5-7 kilometri.

Scăderea în diametru a planetei Mercur este mai mare decât estimările precedente, făcute pe baza unor date furnizate de o altă sondă americană, Mariner 10, acum 50 de ani, potrivit Daily Mail.

Inedit este faptul că fiecare planetă ajunge să se răcească de-a lungul vremii şi în acelaşi timp să se contracte. Cu toate acestea, Mercur este considerat un caz extrem, datorită uriaşului nucleu bogat în fier, ce are o rază de 2.020 de kilometri. Mai mult, mantaua şi scoarţa acestei planete măsoară împreună doar 420 de kilometri. Diametrul lui Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, este de doar 4.880 kilometri - cu doar 1.000 de kilometri mai mult decât diametrul Lunii.

Noua estimare privind contracţia acestei planete a extremelor s-a bazat pe observarea formaţiunilor geologice de la suprafaţă. Paul Byrne şi colegii săi au identificat 5.934 de creste şi povârnişuri atribuite contracţiei, cu lungimi cuprinse între 9 kilometri şi 900 de kilometri. Lipsită de atmosferă, deşert de stânci când fierbinţi, când îngheţate, Mercur cunoaşte diferenţe uriaşe de temperatură între noapte şi zi (-210°C la 430°C), iar suprafaţa ei este străbătută de cratere.

Calendar Astronomic - Ianuarie 2014

2014-01-18T01:28:00.001-08:00

Calendar astronomic - ianuarie 2014

O varianta a calendarului, buna de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (182k, pdf).

Numele lunii ianuarie vine de la zeul roman Janus, zeul uşilor şi al porţilor. Acesta avea două feţe, ce priveau în direcţii opuse. Această lună nu a existat întodeauna în calendar, fiind introdusă în anul 700 î.Hr de către Numa Pompilius. Înainte de acesta anul începea în luna martie şi avea numai 10 luni (nu existau ianuarie şi februarie). Ianuarie are 31 de zile.

In traditia noastra populara, luna ianuarie se numeste Gerar.

PDF - Ianuarie 2014

Harta Cerului - Iulie 2011

2011-07-17T02:04:00.000-07:00

Calendar astronomic - iulie 2011

Da Clic pe Poza

O variantă a calendarului, bună de scos la imprimantă, în format pdf, găsiți aici (108 kb).

Luna iulie poartă numele împăratului roman Julius Cezar, ce s-a născut în această lună. Inițial, în imperiul roman, această lună se numea Quintillis pentru că era a cincea din anul roman. Calendarul roman nu avea lunile ianuarie și februarie.

În tradiția noastră populară, luna iulie se numește "Cuptor".

Soarele

Pentru orașul București răsare la începutul lunii la ora 5:34 și apune la 21:04. La mijlocul lunii va răsări la 5:45 și va apune la 20:58, iar pe 30 iulie răsare la 6:01 și apune la 20:42. Calculați când răsare Soarele.

Data	Durata zilei
Data	București	Centrul țării	Sudul tării	Nordul țării	Estul țării	Vestul țării
1 iulie	15h29m	15h42m	15h23m	15h56m	15h42m	15h42m
10 iulie	15h20m	15h32m	15h15m	15h45m	15h32m	15h32m
20 iulie	15h05m	15h15m	15h00m	15h27m	15h15m	15h15m

Aparent, Soarele va începe luna în constelația Gemini și va intra în Rac pe 22 iulie.

Poziția aparentă a Soarelui în luna iulie

Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Sagittarius până pe 22 iulie când va intra în Capricornus.
De pe Marte Pământul se va vedea seara, după apusul Soarelui, în constelația Ophiucus. Pe tot parcursul lunii, pe cerul marțian, seara, se vor vedea două planete: Terra și Jupiter.

Luna

Fazele Lunii în iulie 2011

În primele zile de iulie nu vom putea vedea Luna. Faza de Lună Nouă se produce pe 1 iulie, ora 11:54. Se va afla în vecinătatea Soarelui și pinguinii din Antarctica vor vedea o eclipsă parțială de Soare.
Seara de 3 iulie va fi prima în care vom vedea secera subțire a Lunii, aflată foarte aproape de orizontul vestic. Nu departe, la dreapta secerii, se va afla planeta Mercur.
În următoarele două seri, 4 și 5 iulie, deasupra Lunii se va afla o stea mai strălucitoare, Regulus din constelatia Leo.
Pe 7 și 8 Luna se va afla în preajma planetei Saturn și a stelei Spica din Virgo. Este o ocazie bună să identificați cele două obiecte. În seara 7 iulie, exact deasupra Lunii se va afla Saturn iar pe 8, steaua Spica.
Pe 8 iulie se va produce și faza de Primul Pătrar, la ora 9:29.
În seara de 11 iulie o altă stea se va afla lângă Lună. Este Antares din constelația Scorpius, o stea gigantă roșie. Căutați Luna înspre orizontul sudic în jurul orei 22 până la 1.
Pe 15 iulie avem Lună Plină, la ora 9:39. Vom vedea Luna toată noaptea timp de trei zile (14-16 iulie).
Dacă priviți Luna în seara 18 iulie vă puteți imagina că undeva sub ea se află planeta Neptun (planetă vizibilă numai prin binoclu). Pe 21 imaginați-vă că sub Lună se află planeta Uranus.
Pe 23 iulie se produce Ultimul Pătrar, la ora 8:02. Deja Luna răsare târziu, dar în următoarele nopți o veți vedea în vecinătatea planetei Jupiter. În noaptea de 23 spre 24 iulie veți vedea o conjuncție spectaculoasă: Luna foarte aproape de planeta Jupiter!
În diminețile de 25 și 26 iulie secera subțire a Lunii se va afla în vecinătatea roiului stelar Pleiadele, o aglomerare de stele aflate la 400 de ani lumină. Un spectacol frumos se va produce în diminețile de 27 și 28 iulie: pe 27 Luna se va afla la dreapta planetei Marte iar în dimineața următoare la stânga ei.
Pe 30 iulie se produce faza de Luna Nouă, a doua din iulie, la ora 21:40.
Mai multe despre fazele Lunii aici. Calculați când răsare Luna. Calculați când se apropie Luna de Terra.

Mersul planetelor pe cerul de seară

Când se văd planetele (la mijlocul lunii)
Seara	Miezul nopții	Dimineața
Saturn (înspre sud-vest)	Neptun (înspre sud-est)	Marte (înspre est)
Mercur (înspre vest)		Jupiter (înspre sud-est)
		Neptun, Uranus (înspre sud)

Planeta Mercur își face apariția pe cerul de seară începând cu data de 2-3 iulie. Veți putea vedea planeta la 30 de minute după apusul Soarelui, niciodată pe cer de noapte. Planeta se menține în aceeași poziție față de orizont toată luna dar strălucirea ei variază: va fi mai strălucitoare (și mai ușor de observat) în primele 20 de zile ale lunii. La sfârșitul lunii strălucirea planetei scade și, combinată cu cerul luminos, va putea fi observată prin binocluri.
Pe 3 iulie căutați-o înspre orizontul vestic în jurul orei 21:30 dar nu mai târziu de 22. Luna ne ajută în seara de 3 iulie pentru că se află la stânga planetei. Pe 6 iule se va afla printre stelele roiului stelar Praesepele din constelația Cancer. Până pe 13 iulie planeta se află în constelația Cancer și trece în Leo pe 14.
Între 24-26 iulie planeta se va afla la sud de steaua Regulus din constelația Leo.
Seara se mai poate vedea planeta Saturn. Dacă nu știți care este așteptați până în seara de 7 iulie. Astrul aflat deasupra Lunii este planeta. Pe 8 iulie planeta se afla în dreapta-sus față de Lună. Veți vedea că planeta se vede ca o stea, un punct luminos. Dacă o comparați cu alte stele de aceeași strălucire veți vedea că are o nuanță gălbuie. Și veți mai vedea ceva: Saturn nu sclipește. Aceasta este o dovadă în plus că ați indentificat corect astrul.

Luna și Saturn pe cerul de seară. 6-9 iulie, ora 22

Inelele, discul și sateliții se pot vedea prin instrumente astronomice mici. Observați planeta cât mai repede pentru că Soarele se apropie de ea și nu se va mai vedea seara. Va dispărea în razele acestuia în luna septembrie.
Jupiter răsare la ora 2 la începutul lunii și la miezul nopții la sfârșitul ei. Este cea mai strălucitoare planetă de pe cerul de dimineață (acum că Venus a dispărut în razele Soarelui) și este cea care are mărimea aparentă cea mai mare când este privită prin telescop.
Este ușor de găsit: priviți cerul, înspre est, la o oră, două după ce răsare planeta. Astrul strălucitor aflat nu foarte sus față de orizont este Jupiter. Lumina planetei nu sclipește (scintilează) ca a celorlalte stele. Luna trece prin zonă în diminețile de 23, 24 și 25 iulie.
Planeta se află în constelația Aries iar cele două stele care se află deasupra ei sunt α și β Arietis.

Luna și Jupiter pe cerul de dimineață. 23-27 iulie, ora 4

O altă planetă vizibilă cu ochiul liber este Marte care răsare în jurul orei 3. Se află în Taurus, nu departe de steaua Aldebaran (α Tauri). Dacă înspre orizontul estic vedeți două stele strălucitoare, în jurul orei 4, cea mai slabă ca strălucire este Marte. Probabil că veți observa culoarea portocalie-roșiatică a planetei. Și încă ceva: Marte nu se va vedea cât Luna pe 27 august 2011!
Uranus și Neptun se văd numai prin instrumentele astronomice.
Cei ce doresc să observe planetele prin telescoapele astronomice și nu știu cam ce ar putea vedea pot folosi imaginea de mai jos. Sunt trecute planetele vizibile prin telescoape și diametrul lor aparent (la scară). Dacă au este trecută și faza planetelor

Așa arată planetele văzute printr-un telescop la putere medie (100-150x) în luna iulie (în zilele de 10,26 și 15 iulie.

Planeta Mercur va prezenta schimbări rapide de fază și diametru aparent. Venus rămâne neschimbată ca diametru aparent și fază.

Sistemul solar în luna iulie 2011

Poziția planetelor în luna iulie 2011

Mercur se află la depărtare unghiulară maximă de Soare (elongație estică) pe 20 iulie. Pe 26 se va afla la depărtarea maximă de Soare (afeliu), la 69.818.386 km.

Constelații vizibile pe cerul de seară

Cerul lunii iulie 2011

Iulie este luna când, seara înspre orizontul sudic se observă steaua Antares din constelația Scorpius. Culoarea roșie a stelei i-a inspirat pe astronomii antici să ii dea numele de „rivalul lui Ares (Marte)” adică „Antares”. Steaua nu se ridică mult deasupra orizontului dar se remarcă ușor. Constelația Scorpius are forma literei „S” și se continuă înspre est cu Sagittarius și înspre vest cu Libra.

Înspre sud-vest observăm steaua Spica din Virgo. Deasupra lui Spica se afla Arcturus din Bootes iar la vest de aceasta găsim o constelație compusă din stele slabe ca strălucire, Coma Berenices. Acolo se află mii de galaxii situate la 60 de milioane de ani lumină depărtare de Soare. Tot în Coma Berenices întalnim un roi stelar observabil prin binocluri. Conține aproximativ 20 de stele și se afla la sud de steaua gamma din constelație. Și mai înspre vest întâlnim constelația Leo, a cărei „coadă” rămâne deasupra orizontului până la miezul nopții.

Înspre nord-vest se află Ursa Major, cunoscută la noi după numele de „Carul Mare”. Carul este compus din șapte stele, aflate toate sus pe cer, în spațiul dintre orizont și zenit. Înspre nord găsim „Ursa Mică”și steaua Polară care indică nordul ceresc. Între cele două constelații se află coada „Dragonului” (constelația Draco). Aceasta șerpuiește printre stele, ajungând undeva deasupra stelei Vega din constelația Lyra.

Vega se apropie apropie din ce în ce mai mult de zenit. Este însoțită de stelele Deneb (la nord-est, stănga-jos) și de Altair (la sud-est, dreapta-jos). Împreună formează „triunghiul de vară”.

Dinspre est răsare Pegasus și, la scurt timp după miezul noptii, Pisces.

Copyright © 2011 Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, subunitate a Muzeului Municipiului București

Calendarul astronomic al lunii aprilie 2009

2011-04-03T05:31:00.001-07:00

Vizibilitatea Lunii In noaptea de 2 aprilie vom gasi Luna in primul patrar, in vecinatatea constelatiei Gemeni, iar trei zile mai tarziu Luna in crestere se va putea observa la doar 3° sud de steaua Regulus, din constelatia Leu. Catre mijlocul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea stelei Antares, din [...]

Vizibilitatea Lunii

In noaptea de 2 aprilie vom gasi Luna in primul patrar, in vecinatatea constelatiei Gemeni, iar trei zile mai tarziu Luna in crestere se va putea observa la doar 3° sud de steaua Regulus, din constelatia Leu.
Catre mijlocul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea stelei Antares, din constelatia Scorpion si a planetei Jupiter.
Pe 22 aprilie, catre sfarsitul crepusculului de dimineata, vom gasi Luna in vecinatatea planetelor Marte si Venus, aproape de orizontul sud-estic al boltii ceresti.
Pe cerul serii de 26 aprilie Luna va fi vizibila din nou, la doar 40 ore de la faza de Luna noua. Satelitul natural al Pamantului va putea fi observat la doar 2° nord-est de Mercur.
Fazele Lunii vor avea loc in aprilie dupa cum urmeaza:

Primul patrar – 2 aprilie
Luna plina – 9 aprilie
Ultimul patrar – 17 aprilie
Luna noua – 25 aprilie

Vizibilitatea planetelor

Mercur – datorita pozitiei favorabile a eclipticii pe cerul serii, Mercur va putea fi observat in conditii bune in a doua jumatate a lunii aprilie. Vizibilitatea lui Mercur va fi chiar si mai buna catre sfarsitul lunii, datorita elongatiei maxime, pe care planeta o va atinge pe 26 aprilie (20°,4).
Venus – dupa pozitia de conjunctie inferioara, in care s-a aflat pe 27 martie, Venus va putea fi observata incepand cu a doua jumatate a lui aprilie, ca luceafar de dimineata, aproape de orizontul sud-estic. Diametrul aparent al planetei va scadea la 40″.
Marte – va putea fi observat catre sfarsitul lunii aprilie, la crepusculul de dimineata. Planeta va fi vizibila la orizontul sud-estic, iar la circa 6° vest de aceasta vom putea observa planeta Venus.
Jupiter – poate fi observat pe cerul diminetii, la orizontul sud-estic, in constelatia Berbec.
Saturn – la o luna de la opozitie, Saturn poate fi observat in conditii optime in prima parte a noptii. Planeta va putea fi observata la circa 7° sud de constelatia Leu.
Uranus – chiar daca va atinge catre sfarsitul lunii o distanta unghiulara considerabila fata de Soare, totusi aceasta nu va fi suficienta pentru a putea observa planeta pe cerul diminetii.
Neptun – poate fi observat dimineata, aproape de orizontul sud-estic. Catre sfarsitul lunii, planeta va putea fi gasita la circa 2° de Jupiter.

Evenimentele astronomice ale lunii

Zi	Ora	Eveniment
02	04:00	Luna in perigeu, la o distanta de 370013 km de Pamant.
	16:34	Luna in primul patrar.
09	16:57	Luna plina.
15	06:00	Marte la doar 0.5° sud de Uranus.
16	11:00	Luna in apogeu, la o distanta de 404232 km de Pamant.
17	15:37	Luna in ultimul patrar.
18	19:00	Venus la 6° nord de Marte.
23	06:00	Ultima vizibilitate a Lunii in scadere.
25	05:23	Luna noua.
26	10:00	Mercur in elongatie estica maxima (20°,4).
	21:00	Prima vizibilitate a Lunii in crestere.
28	08:00	Luna in perigeu, la o distanta de 366040 km de Pamant.

Astronomy Picture of the Day - Gibbous Europa

2011-02-03T04:12:00.000-08:00

Astronomy Picture of the Day

Discover the cosmos!
Each day a different image or photograph of our fascinating universe is featured, along with a brief explanation written by a professional astronomer.
2011 January 30
Gibbous Europa
Credit: Galileo Project, JPL, NASA; reprocessed by Ted Stryk

Explanation: Although the phase of this moon might appear familiar, the moon itself might not. In fact, this gibbous phase shows part of Jupiter's moon Europa. The robot spacecraft Galileo captured this image mosaic during its mission orbiting Jupiter from 1995 - 2003. Visible are plains of bright ice, cracks that run to the horizon, and dark patches that likely contain both ice and dirt. Raised terrain is particularly apparent near the terminator, where it casts shadows. Europa is nearly the same size as Earth's Moon, but much smoother, showing few highlands or large impact craters. Evidence and images from the Galileo spacecraft, indicated that liquid oceans might exist below the icy surface. To test speculation that these seas hold life, NASA and ESA have started preliminary development of the Europa Jupiter System Mission, a spacecraft proposed for launch around 2020 that would further explore Jupiter and in particular Europa. If the surface ice is thin enough, a future mission might drop hydrobots to burrow into the oceans and search for life.

Browse: See the latest images submitted to APOD
Tomorrow's picture: ship approaching

Authors & editors: Robert Nemiroff (MTU) & Jerry Bonnell (UMCP)
NASA Official: Phillip Newman Specific rights apply.
NASA Web Privacy Policy and Important Notices
A service of: ASD at NASA / GSFC
& Michigan Tech. U.

Moon and Venus Over Switzerland

2011-02-03T04:04:00.000-08:00

Astronomy Picture of the Day

Discover the cosmos! Each day a different image or photograph of our fascinating universe is featured, along with a brief explanation written by a professional astronomer.
2011 February 2

Moon and Venus Over Switzerland
Credit & Copyright: David Kaplan

Explanation: Sometimes a morning sky can be a combination of serene and surreal. Such a sky perhaps existed before sunrise this past Sunday as viewed from a snowy slope in eastern Switzerland. Quiet clouds blanket the above scene, lit from beneath by lights from the village of Trübbach. A snow covered mountain, Mittlerspitz, poses dramatically on the upper left, hovering over the small town of Balzers, Liechtenstein far below. Peaks from the Alps can be seen across the far right, just below the freshly rising Sun. Visible on the upper right are the crescent Moon and the bright planet Venus. Venus will remain in the morning sky all month, although it will likely not be found in such a photogenic setting.

Poll: Which of last week's APODs should be the APOW?
Tomorrow's picture: six worlds

Harta Cerului - Februarie 2011

2011-02-01T01:31:00.000-08:00

Februarie – 2011

CUPRINS
I……CERUL ÎN LUNA FEBRUARIE

II.      SISTEMUL SOLAR
II.a…Soare, Lună şi crepuscul
II.c….Ocultaţii cu Luna
II.d…Planetele mari – aspect telescopic şi vizibilitate
II.e…Mersul aparent – asteroizi cu magnitudinea < 10
III.     FENOMENE ASTRONOMICE
III.a…Configuraţii planete
III.b…Marea pată roşie – Jupiter
III.c…Fenomene ale sateliţilor jovieni
IV.     STELE ŞI OBIECTE DEEP SKY
IV.a…Stele duble
IV.b…Predicţii pentru stele variabile
IV.c…Obiecte deep sky

I. CERUL LUNII FEBRUARIE

După ce noaptea s-a lăsat şi stelele strălucesc pe bolta cerească, vă invităm să parcurgem un tur al bolţii cereşti, valabil pentru luna februarie.
Privind spre vest, identificăm marele trapez al constelaţiei Pegasus, iar de aici privind la stânga sa – în direcţia est, se vede constelaţia zodiacală, Pisces. Din prelungirea lui Pegas spre zenit, pleacă braţele ce compun Andromeda. Mai înalt, de la Andromeda se află Perseus, iar la zenit este constelaţia Auriga, dominată de strălucitoarea stea alfa – Capella.

Zona de vest a orizontului privită la ora 20
În direcţia sud-est şi continuarea lui Pisces se observă constelaţia Cetus. Între partea de sus a lui Cetus şi între Pisces şi Perseus se găsesc două mici constelaţii compuse din stele slab strălucitoare şi anume Aries, din cadrul zodiacului şi Triangulum.
Apropidu-ne de meridian, de la orizont până la aproape 40° înălţime se desfăşoară constelaţia Eridanus.
În această perioadă avem pe cerul boreal cea mai frumoasă constelaţie, Orion. Încadrat de stele strălucitoare Saiph, Rigel, Bellatrix şi Betelgeuse sub forma unui gigant patrulater tăiat la mijloc de o centură din trei stele de aceeaşi strălucire. Constelaţia în care se observă frumoasa nebuloasă cu numele, Marea nebuloasă din Orion. Este zona cerească cea mai interesantă.

Privind spre sud-vest la ora 20 – zona Triangulum şi Aries.
Deasupra lui Orion spre vest se află constelaţia zodiacală Taurus în care avem două frumoase şi de mari dimensiuni roiuri stelare deschise: Hyades şi Pleiades. Spre est se află tot în cadrul zodiacului – Gemini, în care se observă stele Pollux şi Castor. Sub Gemini, se vede o stea strălucitoare pe nume Procyon, fiind steaua alfa a constelaţiei Canis Minoris.
Apropindu-ne de orizont, în jos de Canis Minoris sa află constelaţia Monoceros, iar mai aproape de orizont, se află cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească: Sirius, stea alfa din constelaţia Canis Majoris.
Stelele Betelgeuse, Procyon şi Sirius formează un triunghi de stele strălucitoare, numit şi triunghiul de iarnă.
În aceeaşi zonă, de la Orion în jos spre orizont, se află constelaţia Lepus.

Zona de sud a orizontului privită la ora 20 – la zenit este Auriga.
Aproape de miezul nopţii, pe când Pegas, Pisces şi Andromeda vor fi apuse, altele se vor înălţa deasupra orizontului estic.
În zona meridianului vor fi constelaţiile zodiacale Cancer şi Leo, iar la sud de acestea se pot observa constelaţiile Sextants şi Hydra. În preajma zenitului se găsesc două constelaţii formate din stele slab strălucitoare şi anume: Lynx şi Leo Minor.
De la Hydra spre est, sunt dispuse constelaţiile Crater şi Corvus. Două constelaţii de formă trapezoidală, compuse din stele slab strălucitoare.
În fine, la est se ridică deasupra orizontului constelaţia zodiacală Virgo dominată de steaua alfa, Spica.

Orizontul privit spre sud, la ora 24 – zona Cancer Leo
În direcţia nord, avem zona de constelaţii circumpolare care înconjoară steaua Polară, stea alfa a constelaţiei Ursa Minor. De la Polară spre linia orizontului se observă la est şi vest de antemeridian, Cepheus şi Draco. În direcţia nord-vest, în sus spre zenit observăm forma unui W răsturnat. Este Cassiopeia, iar mai înalt, stele slabe în strălucire formează constelaţia Camelopardalis.

Dincolo de Draco – spre nod-est se află constelaţia Ursa Major, orientată cu oiştea în jos, iar dincolo de ea este constelaţia Canes Venatici. Aproape de miezul nopţii, tot în direcţia nord-est se ridică deasupra orizontului, între Canes Venatici şi Virgo, constelaţia Coma Berenices. Aici, cu instrumente modeste se pot observa un număr mare de obiecte deep sky pe care le vom preciza la secţiunea dedicată acestui tip de obiecte cereşti.
O stea strălucitoare de nuanţă portocalie se poate vedea în această zonă, sub oiştea Ursei Majoris – este steaua alfa din constelaţia Bootes.
Târziu, în partea a doua a nopţii, când Virgo va fi trecut de meridian, Gemini tind să apună, alte constelaţii putem observa în partea de răsărit a orizontului.
Dacă urmăm Ecliptica, după Virgo urmează spre est, Libra şi Scorpius – cu strălucitoarea stea Antares – ambele sunt constelaţii zodiacale.

Când Bootes este la zenit, dacă coborâm privirea spre orizont în direcţia sud-est, vom observa imediat un arc de cerc din stele moderat strălucitoare, este Corona Borealis, iar sub ea şi între Libra se găsesc constelaţiile Serpens Caput, Ophiucus şi Serpes Cauda.
Ajunşi la est, cu puţin timp înainte de începutul crepuscului de dimineaţă, observăm abia răsărită, o stea strălucitoare – este Altair – steaua alfa din constelaţia Aquila. De aici, dacă ne uităm în direcţia nord-est mai observăm alte două stele la fel de strălucitoare. Acestea trei formează triunghiul de vară.

Dar revenind la orientare, dacă plecăm cu privirea din Altair, oblic în sus şi spre spre nord avem constelaţia Lyra. De forma unui paralelogram dominat de strălucitoarea Vega (a doua stea din triunghi). Între Aquila şi Lyra, se găsesc alte două mici constelaţii şi anume: Vulpecula şi Sagitta.
Ridicând din nou privirea şi plecând din Lyra spre Corona Borealis întâlnim un trapez din colţurile căruia pleacă patru braţe. Este constelaţia Hercules.
Dacă ne întoarcem privirea din nou la Lyra şi spre nord, observăm cea de-a treia stea din triunghiul amintit. Este steaua alfa a constelaţiei Cygnus.
Odată realizat acest tur al constelaţiilor, vom intra într-o secţiune dedicată corpurilor din sistemul solar, condiţiilor de vizibilitate şi fenomenelor astronomice ale acestora.
Sursa: Stellarium v. 10.5

II. SISTEMUL SOLAR

II.a. Momentele de răsărit şi apus ale Soarelui şi Lunii şi

durata crepusculului la Bucureşti

Crepusculul astronomic începe seara la apusul Soarelui şi durează până când centrul discului solar coboară la 18° sub orizont. În acest moment, pe timp senin, devin vizibile cu ochiul liber pe cer, stelele de magnitudine 6 şi începe noaptea.
Dimineaţa, fenomenul se produce în ordine inversă, adică durează de la valoarea înălţimii de -18° a centrului Soarelui până la răsăritul său. Intervalul de timp dintre prima şi a doua coloană, este optim pentru observaţii astronomice. Astfel, noaptea durează între ora 19:04 din data de 1 ianuarie şi ora 5:54 din data de 2 ianuarie.
Sursa: SkyGazer v. 5.50

II.b. Ocultaţii cu Luna

Într-un loc oarecare de coordonate geografice: longitudine l şi latitudine j, este posibil ca Luna să fie văzută ca trecând în dreptul unei stele; desigur aceasta trebuie să fie suficient de strălucitoare pentru a putea fi observat fenomenul, ţinând cont de faptul că Luna este ea însuşi foarte strălucitoare. Acesta este motivul pentru care se exclud din predicţii, stelele cu magnitudinea mai mare de +7 unităţi.

Explicaţii:
Ocultaţii cu Luna: Pentru fiecare din staţii sunt date coordonatele geografice în grade şi fracţiuni zecimale de grad.
Coloana unu notează numărul de criteriu corespunzător punctului de pe harta Lunii pentru fiecare oraş. În coloana doi este data. Coloana trei, indică numărul stelei din catalogul stelar Zodiacal Catalog urmat de magnitudinea aparentă. Următoarea coloană, notează cu DD şi cu RD fenomenele: DD (Disappear Dark) – faptul că steaua dispare pe limbul întunecat şi se notează cu RD (Reappear Dark) – faptul că steaua reapare pe limbul întunecat. Urmează (El), elongaţia Lunii faţă de Soare la momentul la care are loc fenomenul exprimat în UT.
Sursa: WinOccult v.4.0.9.14

II.c. Planetele mari – aspect telescopic şi vizibilitate

În imaginea de mai jos este redat aspectul telescopic al planetelor. Orientarea este: nordul în jos şi estul la dreapta.

Mercur – nu se poate observa, datorită declinaţiei şi apropierii faţă de Soare. Este în conjuncţie superioară la 24 februarie.
Venus se poate observa înainte de răsăritul Soarelui, în crepusculul dimineţii, traversând constelaţia Capricornus.
Marte – este în preajma conjuncţiei cu Soarele deci, nu poate fi observat.
Jupiter – apune din ce în ce mai devreme, putând fi observat spre orizontul vestic , în constelaţia Pisces după apusul Soarelui.
Saturn – răsare aproape de miezul nopţii, în constelaţia Virgo, putând fi observat în condiţii optime, toată noaptea.
Uranus – prezintă aceleaşi condiţii de vizibilitate ca şi Jupiter, fiind la ~6° de acesta în Pisces.
Neptun – nu se poate observa, fiind prea aproape de Soare. Este în conjuncţie la 17 februarie.

Jupiter şi Uranus la orizontul vestic.

Saturn la orizontul estic.
Sursa: Coelix v.2.079

II.d. Mersul aparent – asteroizi cu magnitudinea < 10

Mersul aparent al asteroizilor: 3. JUNO şi 20. MASSALIA

Mersul aparent al asteroizilor: 7. IRIS şi 44. NYSA

Mersul aparent al asteroidului 23. THALIA

Sursa: SkyMap PRO v.11

III. FENOMENE ASTRONOMICE

III.a. Configuraţii planetare

Data	UT	Obiect	Fenomen/obiect
01.02.	19:07	Mercur	Luna	3°16′
03.02.	02:31	Luna	Lună Nouă
03.02.	03:23	Soare	Luna	2°51′
03.02.	04:48	Marte	Luna	3°58′
04.02.	08:52	Neptun	Luna	4°16′
04.02.	16:42	Marte	Conjuncţie
06.02.	05:04	Soare	Marte	1°08′
06.02.	19:29	Marte	Strălucire maximă	1,1
06.02.	20:51	Luna	Apogeu	63,64
07.02.	00:36	Uranus	Luna	5°44′
07.02.	09:08	Jupiter	Luna	5°58′
11.02.	07:18	Luna	Primul Pătrar
13.02.	15:21	Luna	Libraţie max.	-7,5
14.02.	07:52	Luna	Trecere prin nod descendent
17.02.	10:03	Neptun	Conjuncţie
17.02.	14:32	Soare	Neptun	0°31′
17.02.	17:43	Mercur	Apogeu	1,39354
17.02.	21:44	Neptun	Strălucire minimă	8
18.02.	04:48	Neptun	Apogeu	31,00 UA
18.02.	08:36	Luna	Lună Plină
19.02.	07:24	Luna	Perigeu	56,17
20.02.	13:51	Mercur	Marte	1°04′
20.02.	17:09	Mercur	Neptun	1°41′
20.02.	21:29	Marte	Neptun	0°38′
21.02.	15:51	Saturn	Luna	8°27′
24.02.	11:10	Soare	Mercur	2°04′
24.02.	23:26	Luna	Ultimul Pătrar
25.02.	08:48	Mercur	Conjuncţie superioară
25.02.	12:01	Luna	Libraţie max.	7,2
26.02.	20:19	Luna	Trecere prin nod ascendent
26.02.	21:35	Mercur	Strălucire maximă	-1,6

Aspectul zilnic al Lunii

Aspect al conjuncţiei: Lună-Jupiter-Uranus

Aspect al conjuncţiei: Lună-Saturn

III.b. Marea pată roşie – Jupiter

Data	UT	Sistem II
02.02	15h41,9m	Long.=160°
04.02	17h21,3m	Long.=160°
06.02	19h00,8m	Long.=160°
09.02	16h31,9m	Long.=160°
11.02	18h11,4m	Long.=160°
16.02	17h22,0m	Long.=161°
21.02	16h32,6m	Long.=161°
23.02	18h12,0m	Long.=161°
28.02	17h22,6m	Long.=161°

Au fost reţinute doar momentele vizibile din România
Sursa: CalSky

III.c. Fenomene ale sateliţilor jovieni

Vedere telescopică a planetei Jupiter şi poziţiile aparente în orbită, ocupate de un satelit oarecare la diferite momente.

1 – elongaţie estică, 2 – început ocultaţie, 3 – sfârşit ocultaţie, 4 – început eclipsă, 5 – sfârşit eclipse, 6 – elogaţie vestică, 7 – început tranzit satelit, 8 – început tranzit umbră, 9 – sfârşit tranzit satelit, 10 – sfârşit tranzit umbră.

Data	UT	Sat	Fen.	F
03.02.	17:30	I	Oc.	D.
04.02.	17:06	I	Tr.	E.
04.02.	18:04	I	Um.	E.
04.02.	18:26	III	Oc.	D.
07.02.	16:47	II	Um.	I.
07.02.	18:17	I	El.Est
07.02.	17:36	II	Tr.	E.
11.02.	16:53	I	Tr.	I.
11.02.	17:47	I	Um.	I.
12.02.	17:08	I	Ec.	R.
14.02.	17:40	II	Tr.	I.
15.02.	16:55	III	Um.	I.
15.02.	17:36	I	El. W
16.02.	17:13	II	Ec.	R.
22.02.	17:50	III	Tr.	I.
23.02.	16:52	I	El.Est
27.02.	17:41	I	Tr.	E.

Au fost selectate doar momentele care sunt observabile de pe teriroriul României.
Sursa: WinOccult v.4.0.9.14

IV. STELE ŞI OBIECTE DEEP SKY
IV.a. Stele duble şi multiple
SAGUARO ASTRONOMY CLUB.
Abrevierea în coloana NUME: ,, = F.G.W. Struve, h = John Herschel, HN = Herschel Number. Constelaţia şi coordonatele ecuatoriale. Magnitudinea vizuală a componentelor. Separarea în secunde de arc şi unghiul de poziţie a componentei secundare.

Nume	Con	RA	DEC				Mag	Sep	PA
		h m	o					„	o
GAMMA	AND	02 03.9	+42.3				2.5/5	10	63
GAMMA	ARI	01 53.5	+19.3				4.5/4.5	8	0
,,1694	CAM	12 49.2	+83.4				5/6	22	326
,,485	CAM	04 07.9	+62.3				7.0/7.1	18	304
PHI	CNC	08 26.8	+26.9				5.5/6	5	217
IOTA	CNC	08 46.7	+28.8				4.5/6.5	31	307
2	CVN	12 16.1	+40.6				5.5/8	11	260
ALPHA	CVN	12 56.1	+38.3				3/5.5	20	228
ALPHA	CMA	06 45.2	-16.7				-1/8	7	72
h 3945	CMA	07 16.6	-23.3				5/7	27	55
TAU	CMA	07 18.7	-25.0				4.5/10	8	79
ALPHA	CAS	00 40.4	+56.6				2.5/9/13	64/38	280/105
ETA	CAS	00 49.0	+57.9				3.5/7.5	11	297
,,163	CAS	01 51.2	+64.8				6.5/8.5	35	35
SIGMA	CAS	23 58.9	+55.8				5.5/7.5	3	326
66	CET	02 12.7	-02.4				6/7.5	16	232
GAMMA	CET	02 43.3	+03.2				3.5/6	3	295
24	COM	12 35.1	+18.4				5/6.5	20	271
DELTA	CRV	12 29.9	-16.5				3/8.5	24	214
,,1669	CRV	12 41.3	-13.0				6/6	5	309
16/17	DRA	16 36.2	+52.9				5/5.5/6	90/3	194/109
MU	DRA	17 05.3	+54.4				5.5/5.5	2	66
NU	DRA	17 32.2	+55.2				5/5	62	312
THETA	ERI	02 58.3	-40.3				3.5/4.5	8	88
F	ERI	03 48.5	-37.6				5/5.5	8	212
32	ERI	03 54.3	-03.0				5/6	7	347
OMICRON	ERI	04 15.4	-07.6				4.5/9.5	83	105
OMEGA	FOR	02 33.8	-28.3				5/8	11	244
ALPHA	GEM	07 34.6	+31.9			2.5/3.5		2/73	140/164
N	HYA	11 32.3	-29.3			6/6		9	210
ALPHA	LEO	10 08.4	+12.0			1.5/8		177	307
GAMMA	LEO	10 19.9	+19.8			2.5/3.5		4	123
88	LEO	11 31.8	+14.4			6.5/8.5		15	326
90	LEO	11 34.7	+16.8			6/7.5/9		3/63	209/235
h3752	LEP	05 21.9	-24.8			5.5/6.5		3/59	97/106
GAMMA	LEP	05 44.5	-22.5			3.5/6		95	351
12	LYN	06 46.2	+59.4			5.5/6		2/9	101/308
38	LYN	09 18.9	+36.8			4/6.5		3	228
BETA	MON	06 28.8	-07.0			5/5.5/6		7/3	132/105
BETAI	ORI	05 14.5	-08.2			0/7		9	202
ETA	ORI	05 24.5	-02.4			4/5		2	77
IOTA	ORI	05 35.4	-05.9			3/7		11	141
SIGMA	ORI	05 38.7	-02.6		4/7.5/10			13/11/42	84/236/61
ZETA	ORI	05 40.7	-02.0		2/5.5			3	164
,,817	ORI	05 54.9	+07.0		8/8			18	73
KAPPA	PUP	07 38.7	-26.8		4.5/4.5			10	318
2	PUP	07 45.5	-14.7		6/7			17	340
35	SEX	10 43.3	+04.7		6.5/7.5			6	236
IOTA	TRI	02 12.4	+30.3		5/6.5			4	72
23	UMA	09 31.5	+63.1	4/9				23	271
ZETA	UMA	13 23.9	+54.9	2.5/4				14	151
ALPHA	UMI	02 30.1	+89.2	2/9				18	218

IV.b. Predicţii pentru stele variabile
Cefeide

TIP DELTA CEP
AW Per	7,0 – 7,9
04.02.	22:59
17.02.	21:14

d Cep	3,5 – 4,4
05.02.	17:39
11.02.	02:27
21.02.	20:02

RT Aur	5,0 – 5,8
10.02.	22:04
22.02.	02:29
25.02.	19:58

RW Cas	8,6 – 9,8
11.02.	22:43
26.02.	17:42

SU cas	5,7 – 6,2
22.02.	03:27
24.02.	02:14
26.02.	01:01

SU Cas	5,7 – 6,2
27.02.	23:48

SZ Tau	6,3 – 6,8
09.02.	18:16
12.02.	21:50

T Mon	5,6 – 6,6
01.02.	21:17

TU Cas	7,7 – 8,3
02.02.	19:32
04.02.	22:53
07.02.	02:13
17.02.	18:56
19.02.	22:17
22.02.	01:37

W Gem	6,5 – 7,4
06.02.	18:07

Zeta Gem	3,6 – 4,2
18.02.	18:29

Tip Mira Ceti

Stea Const.	FEBRUARIE
Stea Const.	1	2	3
S Lac	M
R Peg			M
V Tau			m
U UMi			m
R Aur			m
X Aur		m
R Boo	m
T Cam		m
X Cam	M
T Cas	M
T Cep	M
R Dra			M

Pentru stelele variabile de tip d Cephei, se dau momentele de maxim a strălucirii. În cazul celor de tip Mira Ceti, în coloane se notează cu (m) – minimul şi cu (M) – maximul de strălucire. Cifrele (1, 2, 3) din capul coloanei, reprezintă decada lunii februarie în care are loc fenomenul.
Hărţi pentru identificarea stelelor în cadrul unei constelaţii găsiţi la adresa: ftp://ftp.aavso.org/charts/misc/Constellation/
Sursa: Ephemeris Tool v.4.53

IV.c. Obiecte deep sky
Au fost selectate cela mai frumoase obiecte cereşti vizibile în această lună, ce sunt accesibile şi pentru instrumentele mici şi medii.

Obiect	Con.		TLR		RA	Dec	Tip	Mag	Descriere
eta	Cas		19:31		00 49.1 +57 49		Dbl	3.4/7.5	Sep 12.8″ PA 317° NW
eta	Per		19:31		02 50.7 +55 54		Dbl	3.8/8.5	Sep 28.3″ PA 300° NW
gamma	And		19:31		02 04.9 +42 20		Dbl	2.2/5.5	Sep 9.8″ PA 63° W
lambda	Ari		19:31		01 58.0 +23 35		Dbl	4.9/7.7	Sep 38″ PA 47° galben/albastru W
M 31	And		19:31		00 42.7 +41 16		Gx	3.4	Galaxia din Andromeda W
M 34	Per		19:31		02 42.1 +42 47		RD	5.2	luminos W
M 45	Tau		19:31		03 47.0 +24 07		RD	1.2	Pleiades SW
M 52	Cas		19:31		23 24.2 +61 35		RD	6.9	stele 9…13m NW
M 103	Cas		19:31		01 33.4 +60 39		RD	7.4	alungit, stele 10…11m NW
Mel 20	Per		19:31		03 22.0 +49 00		RD	1.2	Asociaţie stelară NW
NGC 129	Cas		19:31		00 30.0 +60 13		RD	6.5	dispersat, stele 9…13m NW
NGC 457	Cas		19:31		01 19.5 +58 17		RD	6.4	luminos, stele 7…10m NW
NGC 654	Cas		19:31		01 44.0 +61 53		RD	6.5	neregulat, stele 11…14m NW
NGC 752	And		19:31		01 57.7 +37 40		RD	5.7	frumos W
NGC 869	Per		19:31		02 19.1 +57 08		RD	5.3	roiul de vest NW
NGC 884	Per		19:31		02 22.5 +57 09		RD	6.1	roiul de est NW
NGC 957	Per		19:31		02 33.3 +57 34		RD	7.6	alungit, stele 13…15m NW
NGC 1342	Per		19:31		03 31.7 +37 22		RD	6.7	dispersat, 60 stele SW
NGC 1528	Per		19:31		04 15.3 +51 13		RD	6.4	luminos NW
NGC 1535	Eri		19:31		04 14.3 -12 44		NP	10.4	luminos, mic S
NGC 7662	And		19:31		23 25.9 +42 33		NP	9.2	Blue Snowball Nebula NW
NGC 7789	Cas		19:31		23 57.4 +56 43		RD	6.7	stele 11…18m NW
Stock 2	Cas		19:31		02 15.0 +59 16		RD	4.4	stele frumoase NW
Tr 2	Per		19:31		02 37.3 +55 59		RD	5.9	20 stele cu 3 duble NW
STT 84	Tau		19:31		04 31.0 +06 48		Dbl	7.3/8.2	Sep 9″ PA 254° orange/alb. S
STF 336	Per		19:31		03 02.0 +32 24		Dbl	6.9/8.4	Sep 9″ PA 8° alb/albastru SW
Web 2	Cam		19:31		03 43.0 +59 58		Dbl	5.9/8.5	Sep 55″ PA 35° alb/albastru NW
R	Lep		19:49		04 59.6 -14 48		Var	5.5~11.7	Steaua Hind’s Crimson S
STF 688	Ori		20:08		05 19.0 -10 45		Dbl	8.6/8.7	Sep 11″ PA 273° orange/albastru S
M 79	Lep		20:13		05 24.2 -24 31		RG	8.4	alungit S
NGC 1907	Aur		20:17		05 28.1 +35 20		RD	8.2	rotund, stele 9…12m S
M 38	Aur		20:18		05 28.7 +35 51		RD	6.4	luminos, neregulat S
M 42	Ori		20:24		05 35.3 -05 23		Nb	4.0	Nebuloasa din Orion S
M 36	Aur		20:25		05 36.3 +34 08		RD	6.0	luminos, stele 9…11m S
sigma	Ori		20:28		05 38.7 -02 36		Dbl	4.7/5.6	Sep 12.9″/42.6″ PA 84°/61° S
STF 790	Ori		20:35		05 46.0 -04 16		Dbl	6.4/8.7	Sep 7″ PA 88° orange/albastru S
M 37	Aur		20:41		05 52.3 +32 33		RD	5.6	500 stele S
NGC 2169	Ori		20:57		06 08.4 +13 58		RD	5.9	“37″ roi S
M 35	Gem		20:58		06 08.2 +24 22		RD	5.1	dispersat S
NGC 2215	Mon		21:10		06 34.7 +08 22		RD	7.3	dispersat S
beta	Mon		21:18		06 28.8 -07 02		Dbl	4.7/5.2	Sep 7.3″ PA 132° S
NGC 2251	Mon		21:23		06 34.7 +08 22		RD	7.3	dispersat S
NGC 2252	Mon		21:23		06 34.7 +05 22		RD	7.7	dispersat S
nu1	CMa		21:25		06 36.0 -18 40		Dbl	5.8/8.5	Sep 17″ PA 262° galben/albastru S
M 41	CMa		21:35		06 46.0 -20 45		RD	4.5	la Sud de Sirius S
NGC 2324	Mon		21:53		07 04.1 +01 03		RD	8.4	diam. mare S
NGC 2362	CMa		22:07		07 18.7 -24 57		RD	4.1	include Tau CMa S
M 44	Cnc		23:28		08 40.0 +19 40		RD	3.1	Praesepe sau Beehive S
iota	Cnc		23:35		08 46.7 +28 46		Dbl	4.2/6.6	Iota, Sep 30.5″ PA 307° S
M 81	UMa		00:44		09 55.6 +69 04		Gx	6.9	spirală N
M 82	UMa		00:44		09 55.9 +69 41		Gx	8.4	banda neagra N
V	Hya		01:40		10 51.6 -21 15		Var	6~12	roşu închis S
M 97	UMa		02:03		11 14.8 +55 01		NP	11.0	Owl Nebula N
Mel 111	Com		03:13		12 25.0 +26 00		RD	1.8	Asociaţie stelară S
SS	Vir		03:13		12 25.3 +00 46		Var	6~9.6	roşu închis S
24	Com		03:23		12 35.1 +18 23		Dbl	5.2/6.7	Sep 20.3″ PA 271° S
M 104	Vir	03:28		12 40.0 -11 37			Gx	8.0	Galaxia Sombrero S
STF 1669	Crv	03:29		12 41.3 -13 01			Dbl	6/6	Sep 5.4″ PA 312° variabilă? S
Y	CVn	03:33		12 45.1 +45 26			Var	7.4~10	La Superba N
M 53	Com	04:01		13 12.9 +18 10			RG	7.7	luminos S
zeta	UMa	04:11		13 23.9 +54 56			Dbl	2.3/4	Sep 14.4″ PA 152° Mizar. N
M 51	CVn	04:17		13 29.9 +47 12			Gx	8.4	Galaxia Whirlpool N
M 3	CVn	04:30		13 42.2 +28 23			RG	6.4	luminos, stele 11…m S
xi	Boo	05:39		14 51.4 +19 06			Dbl	4.7/7.0	Sep 6.6″ PA 318° galben/orange S
61	Cyg	05:49		21 06.9 +38 45			Dbl	5.2/6	Sep 30.3″ PA 150° Steaua lui Piazzi NE
beta	Cyg	05:49		19 30.7 +27 58			Dbl	3.1/5.1	Sep 34.3″ PA 54° Albireo! E
beta	Lyr	05:49		18 50.0 +33 22			Dbl	3.5/8.6	Sep 45.7″ PA 149° E
Cr 399	Vul	05:49		19 25.4 +20 11			RD	3.6	Roiul lui Brocchi E
IC 4665	Oph	05:49		17 46.3 +05 43			RD	4.2	roi, 40′ dia. SE
IC 4756	Ser	05:49		18 39.0 +05 27			RD	4.6	grup de 80 stele SE
M 4	Sco	05:49		16 23.6 -26 32			RG	5.9	8-10m, stele luminoase S
M 5	Ser	05:49		15 18.6 +02 05			RG	5.8	luminos,stele 11…15m S
M 11	Sct	05:49		18 51.1 -06 16			RD	5.8	Wild Duck, stele 9…14m SE
M 13	Her	05:49		16 41.7 +36 28			RG	5.9	roiul din Hercules E
M 56	Lyr	05:49		19 16.6 +30 11			RG	8.3	luminos, stele 11…14m E
M 57	Lyr	05:49		18 53.6 +33 02			NP	9.4	Ring Nebula E
M 80	Sco	05:49		16 17.0 -22 59			RG	7.2	luminos S
M 92	Her	05:49		17 17.1 +43 08			RG	6.5	luminos, dispersat E
mu	Cep	05:49		21 43.5 +58 47			Var	3.4~5.1	Herschel’s Garnet NE
NGC 6210	Her	05:49		16 44.5 +23 48			NP	9.7	luminos, mic SE
NGC 6543	Dra	05:49		17 58.6 +66 38			NP	8.3	Cat’s Eye Nebula NE
NGC 6633	Oph	05:49		18 27.3 +06 31			RD	4.6	27′ condensat SE
NGC 6811	Cyg	05:49		19 38.2 +46 34			RD	6.8	diam. mare NE
NGC 6826	Cyg	05:49		19 44.8 +50 32			NP	8.8	Blinking Planetary NE
NGC 6910	Cyg	05:49		20 23.2 +40 47			RD	7.4	slab luminos NE
NGC 7027	Cyg	05:49		21 07.0 +42 14			NP	9.6	15″ dia, 10.4mag NE
STF 2481	Lyr	05:49		19 11.0 +38 47			Dbl	8.3/8.3	Sep 5″ PA 201° roşu/albastru E

În prima coloană este trecut astrul urmat de constelaţia în care poate fi observat. Coloana 3 exprimă ora la care obiectul prezintă condiţii optime pentru observat, urmată de coordonatele ecuatoriale ale astrului. În coloana cinci se notează: Dbl-stea dublă sau multiplă, RD-roi dispersat, RG-roi globular, Nb-nebuloasă difuză, NP-nebuloasă planetară, Gx-galaxie, Var-stea variabilă. Ultimele două coloane dau magnitudinea aparentă urmată de o scurtă descriere a obiectului şi punctul cardinal în care se află la ora optimă din coloana doi.

Luna - Mond

2011-01-25T05:01:00.000-08:00

Astrofotografie - Celestron CGEM 800 HD - 203mm, GoTo - 2.890,00 EUR

2011-01-25T03:28:00.000-08:00

Celestron CGEM 800 HD - 203mm Öffnung 2032mm Brennweite

korrigiertes Bildfeld für Astrofotografie
... komplettes Teleskop auf leistungsstarker GoTo Montierung CGEM

Celestron EdgeHD sind aplanatische Schmidt Teleskope produziert für ein fehlerfreies und geebnetes großes Gesichtsfeld für Astrofotografie. Jedes Celestron HD Teleskop bietet ein komafreies und voll korrigiertes Bildfeld für Astrofotografie und natürlich auch für Beobachtung. Die HD Schmidt Teleskope sind die neueste Entwicklung von Celestron, basierend auf jahrelanger Erfahrung im Bau von hochwertigen Schmidt Cassegrains.

Die Vorteile der Celestron EdgeHD Schmidt Teleskope:

-- großes und vollständig korrigiertes Bildfeld für Astrofotografie - eben und komafrei
-- uneingeschränkte visuelle Tauglichkeit
-- Fixierung des Hauptspiegels - verhindert ein Verschieben des Spiegels während der Belichtung
-- Hauptspiegelbelüftung für ein schnelleres Auskühlen
-- Jedes HD Schmidt Teleskop ist Fastar kompatibel und kann so in eine Schmidt Camera umgebaut werden

Weitere Informationen zu den EdgeHD:

Besonders helles Bild:
Celestron verfügt mit der StarBright XLT Vergütung über eine der besten Vergütungen, die wir kennen. Damit bieten die HD Teleskope ein besonders helles und kontrastreiches Bild.
Fastar kompatibel:
Bauen Sie mit dem HyperStar Upgrade das HD Teleskop mit nur wenigen Handgriffen in eine f/2 CCD Schmidt Kamera um. Das HyperStar Kit ist im Bereich "empfohlenes Zubehör" verlinkt.
Leistungsstarker 9x50 Sucher:
Jedes HD Teleskop kommt mit einem guten multivergüteten 9x50 Sucher, der das Auffinden der Objekte deutlich erleichtert.

Innovative 1,25" Klemmung:

Das Zubehör wird über eine robuste 1,25" Klemmung fixiert. Die Klemmung erfolgt absolut gleichmäßig über die gesamte Fläche.

Neues elegantes Design:

Nicht nur technisch, sondern auch im Design setzt Celestron mit den HD Schmidt Teleskopen neue Maßstäbe.

Technische Daten des 800 HD:

-- Öffnung ... 203mm
-- Brennweite ... 2032mm
-- Öffnungsverhältnis ... f/10
-- Maximal sinnvolle Vergrößerung ... 480x
-- Grenzgröße ... 14m0
-- Auflösung ... 0,57"
-- Abschattung durch den Fangspiegel ... 68,5mm (33,8%)
-- Tubuslänge ... 431mm
Lieferumfang des 800 HD:
-- optischer Tubus
-- 9x50 Sucher
-- 2" Zenitspiegel
-- 40mm 1,25" Okular

Infos zur Celestron CGEM - parallaktische Montierung mit Computersteuerung - bis ca. 20kg Instrumentengewicht... massive GoTo Montierung für Geräte bis 11" Öffnung - gut für Astrofotografie geeignet.

Die CGEM Montierung von Celestron bietet, neben einem attraktiven Design, auch gute innere Werte. Die Montierung schließt die Lücke zwischen der bewährten Advanced GoTo Montierung (CAM) und der massiven CGE. Die CGEM kann mit Geräten, bis ca. 20kg Eigengewicht beladen werden, je nach Anwendung und Hebel.

Eingebaute Nachführung mit automatischer Objektpositionierung ... Die CGEM kommt mit einer kompletten GoTo Steuerung mit ca. 40.000 eingespeicherten Objekten und einer sauber arbeitenden Nachführung.

Besonders massive Polhöhe ... Große Rändelschrauben in Azimut und Höhe ermöglichen ein bequemes Einstelle der Montierung, auch bei voller Beladung. Die Polhöhe ist besonders massiv gebaut und gibt der Montierung eine höhere Stabilität.

Innovative Einnordung für Astrofotografie ... Die CGEM hst eine besonders effektive Einnordungsprozedur (All Star - patent pending). Für eine genaue Einnordung genügt es, nach der Eichung des Computers, einfach einen hellen Stern anzufahren. Die Software kalkuliert dann die Abweichung von der optimalen Einnordung und teilt dann mit, wie weit die Montierung im Azimut und in der Polhöhe noch korrigiert werden muß. Ein Polsucher ist nicht mehr nötig.

Permanente elektronische Korrektur des Schneckenfehlers ... Auch sehr wichtig für die Astrofotografie - die permanente Korrektur des periodischen Fehlers. Die Montierung merkt sich die Korrektur. Die Nachführung wird genauer. Damit ist die Montierung besonders gut für Astrofotografie geeignet.

Die Montierung geht über den Meridian hinaus ... Besonders praktisch, wenn langbelichtete Astroaufnahmen gemacht werden und das Objekt währenddessen den Meridian passiert. Die Belichtung kann fortgeführt werden. Die Mechanik der Montierung erlaubt ein Nachführen weit über den Meridiandurchgang hinaus, ohne Umschwenken.

Stabile 3" Prismenklemme ... Die CGEM verfügt bereits über die gleiche massive 3" Prismenklemme, wie die Celestron CGE oder die Losmandy Montierungen. Die 3" Klemmung erlaubt die Verwendung der stabilen großen Prismenschienen. Weniger Schwingungen und mehr Steifigkeit des Gesamtsystems sind das Ergebnis.

Massives Edelstahlstativ ... Das höhenverstellbare Edelstahlstativ ist ausfahrbar bis 140cm Höhe. Die Stabilität wird dabei voll aufrecht erhalten. Der weite Verstellbereich bringt die Montierung immer in die richtige Arbeitshöhe, je nach Instrumententyp.

Die Computersteuerung:

-- Datenbasis über 40.000 Objekte - 400 benutzerdefinierte Objekte - über 200 Objekte mit erweiterter Information

-- bewährte NexStar Technologie

-- Upgradebare Software über das Internet

-- Neues innovatives All-star Polar Alignment - perfekte Einnordung in Minuten

-- Fünf Alignment Möglichkeiten - von der einfachen 1 Sterne Eichung bis zur hochgenauen Eichung mit beliebig vielen
Sternen

-- Permanent programmierbare Fehlerkorrektur des periodischen Fehlers der RA Schnecke

-- Schneckenrad ( 90mm Durchmesser ) aus Messing - Schnecke aus Stahl

-- Servo Motoren mit leisem Betriebsgeräusch

-- Interne Kabel - nur ein Anschluss zur Steuerung

-- Autoguiderport - ST4 kompatibel / RS 232 Port

-- Inklusive NexRemote Software - für die Steuerung der Montierung über den Computer

-- GPS kompatibel

Die Montierung und der Lieferumfang:

-- parallaktische Montierung mit Instrumenten bis zu 20kg belastbar-- Montierungsgewicht ... 18.6kg
-- Stativgewicht ... 7,7kg
-- 9 Verstellgeschwindigkeiten ( 5°/sek, 2°/sek, 1°/sek, 64x, 16x, 8x, 4x, 1x, 0,5x )
-- Nachführgeschwindigkeiten - Siderial, Solar und Lunar
-- Umschaltung Nord/Süd
-- Stromversorgung - 12V / 1,5 Ampere - Zigaretten Anzünder Kabel dabei
-- Ein Gegengewicht mit ca. 5kg ist in der Grundausstattung dabei
-- Permanente Korrektur des Nachführfehlers (NexRemote Software)
-- RS232 Kabel

Link pentru Cumparare

Astrofotografie - Skywatcher Explorer - 304mm, 12" - 1.698,00 EUR !!!

2011-01-25T03:15:00.000-08:00

Skywatcher Explorer-300PDS / 12" f/5

Parabol Newton Reflektor - 2"

Crayford Auszug mit 1:10 Mikrountersetzung
.. auf parallaktischer Montierung EQ6 SkyScan Pro mit

Nachführung und automatischer Objektpositionierung

... perfektes Teleskop für Astrofotografie mit ausreichend Back Fokus

Explorer-300PDS 12" f/5 Newton auf EQ6 GoTo - 2" Crayford - 1.698,00 EUR !!!

Abbildung - Explorer 250PDS

Die GoTo Montierung EQ6 Pro SkyScan

Die stabile GoTo Montierung EQ6 PRO SkyScan von Skywatcher bietet eine genaue Nachführung, Autoguiding Anschluss und natürlich eine präzise Objektpositionierung. Die Montierung ist für Teleskope bis ca. 21kg geeignet. Damit bestehen Stabilitätsreserven für Kameras aber auch für ein Leitrohr. Die EQ6 ist ein idealer Unterbau für dieses leistungsstarke Teleskop.

...................................................................................................................... Mehr Infos zur EQ6 SkyScan Pro

Der neue Skywatcher Explorer 300PDS bietet zwei besondere Vorteile für die Astrofotografie. Er verfügt über einen 2" Crayford Okularauszug mit 1:10 Mikro Untersetzung für hochgenaues Scharfstellen und bietet genügend Platz für die problemlose Adaption von allen gängigen Kameras am Markt. Natürlich überzeugt auch dieser Newton mit der bewährten beugungsbegrenzt arbeitenden parabol Hauptspiegel aus Pyrex. Natürlich ist der Newton Reflektor auch uneingeschränkt für die Beobachtung tauglich.

Die Vorteile des Explorer-300PDS:

-- beugungsbegrenzt arbeitende parabolische Optik für scharfe und kontrastreiche Abbildung
-- 2" Crayford Okularauszug mit 1:10 Mikro Untersetzung - ideal für Astrofotografie
-- genügend Back Fokus für alle gängigen Kameras
-- solider Metalltubus mit hoher Steifigkeit

Der 2" Crayford Auszug mit 1:10 Mikro Untersetzung:

Der neue 2" Crayford Okularauszug ermöglicht eine hochgenaue Scharfstellung für knackscharfe Astrofotos. Darüber hinaus ist die mechanische Stabilität sehr hoch. Selbst Kameras mit mehr, als 2kg Eigengewicht werden noch gut gehalten. Im Lieferumfang ist eine Reduzierung auf 1,25" Steckdurchmesser enthalten.

Technische Daten:

-- Öffnung: 304mm
-- Brennweite: 1500mm
-- Öffnungsverhältnis: f/5
-- Spiegel: parabolischer Spiegel - beugungsbegrenzte Abbildung
-- Durchmesser Fangspiegel: 70mm kleine Achse
-- Fangspiegelstrebe: 0,5mm ultradünne Streben für minimale Beugungserscheinungen

Link pentru Cumparare !!!

Astronomy Software - Celestia

2011-01-23T02:59:00.000-08:00

Celestia provides photo-realistic, real-time, three-dimensional viewing of the solar system, the galaxy and the universe. It is an easy to use, freely-distributed, multi-platform, open source, software package which has become a valuable tool for astronomy education. Used in homes, schools, museums and planetariums around the world, it also is used as a visualization tool by space mission designers. Versions are available for computers running Windows, Macintosh (Mac OS X) and Linux operating systems.

Although it is optimized for 3D astronomical visualization, Celestia can be used to display and explore other 3D environments, too.
And, for some reason, many people seem to find exploring with Celestia to be a lot of fun.

Welcome to Celestia

... The free space simulation that lets you explore our universe in three dimensions.

Celestia runs on Windows, Linux, and Mac OS X.

Unlike most planetarium software, Celestia doesn't confine you to the surface of the Earth. You can travel throughout the solar system, to any of over 100,000 stars, or even beyond the galaxy.

All movement in Celestia is seamless; the exponential zoom feature lets you explore space across a huge range of scales, from galaxy clusters down to spacecraft only a few meters across. A 'point-and-goto' interface makes it simple to navigate through the universe to the object you want to visit.

Celestia is expandable. Celestia comes with a large catalog of stars, galaxies, planets, moons, asteroids, comets, and spacecraft. If that's not enough, you can download dozens of easy to install add-ons with more objects.

Introduction to Celestia

Many of us have looked up at the stars on a dark night and wondered what it would be like to launch ourselves into space and soar among the stars. What do the astronauts of the Space Shuttle really see when they look down upon our beautiful Earth turning slowly below? What wonders might we encounter if we could visit Saturn alongside the Cassini spacecraft and sail right through its rings? If you have ever wondered about these things and would like to find out the answers, we of the Celestia community are happy to introduce you to Celestia!

Celestia is a free real-time space simulation that lets you visually experience our universe in three dimensions. Celestia was the initial inspiration and creation of Mr. Chris Laurel, a Seattle, WA computer programmer who in 2001, decided to write a free software program to be made available to everyone on the world-wide-web that would place you in control of a virtual reality world of the universe. His vision and dedication gave birth to a program that is unlike any other space simulation program in existence. Celestia doesn't confine you to the surface of the Earth as do many other programs. Instead, Chris created a dynamic capability to travel throughout the Solar System and elsewhere in space, at any speed, at any moment of time and in any direction you choose. If you wish, you can fly via your own “hyperdrive” spacecraft to visit stars within the spiral arms of the Milky Way beyond the confines of our Sun, or leave the galaxy entirely to view the bigger universe from deep space. Chris also insisted this program would be scientifically accurate … a true source of dynamic astronomical graphics.

When Celestia version 1.0 first appeared available for download on the Internet, space enthusiasts all over the world discovered and quickly realized the potential of this beautiful program. Within a year, many talented people worldwide joined Chris in a collaborative volunteer effort to make Celestia into not only a good graphical space simulation but into a great one, capable of producing a meticulously accurate virtual universe rivaling the visual quality seen only in Hollywood films.

They have succeeded. As of this writing, over 6,600 members of the public are part of the Celestia forum community. Over 3 million people have downloaded the program for use at home or school. It is in use in homes, schools, government agencies and media outlets throughout the world. The list grows daily and includes talented graphic artists, computer programmers, astronomers, astrophysicists, planetarium directors, animators, engineers, teachers and students, professionals from government, private occupations and ordinary citizens in over 25 countries. Together, they have created a world of space that utilizes not only the basic Celestia program, but over 18 gigabytes of add-ons and extras that truly bring your Celestia experience to life. We invite you to join the Celestia forum by clicking here.

Celestia 1.5.1 is available free of charge for Windows, Linux, and Mac OS X from http://www.shatters.net/celestia/download.html. Hopefully, you’ve already downloaded Celestia and are ready to install it and experience the beauty of space. Using some of the add-ons available for the program, here is just a taste of what you will be able to encounter:

v Learn the unbelievable size and magnitude of our universe firsthand, with a journey from the surface of Earth to the far reaches of our observable universe … at hyperspeed.

v Watch solar flares and prominences rising off the Sun and measure its rotation using sunspots.

v Hover over each of the planets in our Solar System as they rotate slowly below you. See clouds drift by (where applicable) and shadows being cast on mountains and craters as the Sun sets low.

v Fly along with Mariner 10 on its historic flyby of Mercury.

v Visit the searing surface of Venus and view it in a panoramic 360° vista from the surface.

v Take a spin down to the Earth’s surface in your own hyperdrive spacecraft. Skim over the oceans of Earth as you fly below the clouds. Soar back into space to see the lights come on in the cities of Earth.

v Be present as Apollo 11 lands on the Moon in 1969, or fly by Sputnik 1 in 1958 shortly after its launch.

v Rendezvous with the ISS or the Hubble Space Telescope. Attempt a docking at the ISS Shuttle port.

v Peer through the primary focus from inside the Hale Telescope on Palomar mountain.

v View Earth’s Magnetic Field from space and see the Aurora glowing and shimmering.

v Display an internal X-section of Earth and peer deeply into its tectonic layers and structure.

v Discover Mir as it passes over the Russian homeland with its cosmonaut crew onboard.

v See the massive size of Hurricane Katrina as it makes landfall on New Orleans.

v Hover over Mar’s Gusev crater and Meridiani Planum and drop down to visit Spirit and Opportunity, then fly over to Olympus Mons and Valles Marineris and fly through the canyon itself.

v Be there in the year 2029 when the asteroid Apophis will approach Earth on a possible collision course.

v Observe a spectacular lunar eclipse of our own Moon and a total solar eclipse on Earth.

v Position yourself above Jupiter and watch as its large moons drift across the face of the planet, casting multiple eclipse shadows on its banded clouds and Great Red Spot.

v Examine the actively erupting volcanoes on Jupiter’s moon Io. Fly through a spewing volcanic plume.

v Hover far beyond Saturn, plunge through its rings, and count its 60 moons.

v Witness Cassini arrive in Saturn space in 2004 and drop the Huygens probe into the atmosphere of Titan in January 2005. Follow Huygens down toward a parachute landing on Titan’s surface.

v Journey to the frozen wasteland of Pluto and its three moons and see their icy coldness for yourself.

v Take up station behind comet Halley in 1986 as its gaseous lavender tail streams out behind it near Earth.

v Seek out Ceres, Eris and Makemake, our Solar System’s newest “dwarf planets”.

v Fly out to the edges of our Solar System and follow Voyagers 1 and 2 as they head to distant stars.

v Witness the impact of the Deep Impact spacecraft onto the surface of comet Tempel1 in July 2005.

v Set your ship at faster-than-light speed and sail to Rigel Kentaurus A, located 4.3 light years away.

v View the red glow of sunlight on Gliese 581c, an earthlike world orbiting it’s small red dwarf star.

v Travel in time to 3000 CE to witness giant mirrors melt the Martian polar ice caps and help to terraform Mars into a verdant world of water, plants and cities of the future.

v Travel far into the future and rendezvous with a colossal rotating Space Station as it orbits Earth.

v Journey to the edges of a massive rotating Black Hole as it spins near its stellar companion. Witness another Black Hole swallowing its companion star.

v Travel to the heart of Betelgeuse, a distant Red Supergiant star that will Hypernova someday.

v See stellar creation from deep within the Rosette and Eagle Nebulas, giant stellar nurseries.

v Observe for yourself the deep field galaxies that were photographed by the Hubble Space Telescope.

v Hear the pulses of the new pulsar in the Crab Nebula, spinning before you at over 30 times a second.

v Witness the end of Earth, as it is swallowed by our swelling Red Giant sun billions of years from now.

v Jump at hyperspeed to the Andromeda spiral galaxy, M 87 located in the rich Virgo Cluster or the beautiful Whirlpool galaxy, or visit over ten thousand galaxies, accurately drawn.

v Cruise next to Cosmos, a revolutionary new spacecraft that may someday “sail” on a wind of pure sunlight.

v Travel backward in time 4 billion years to witness the planet “Orpheus” catastrophically collide with Earth to actually form our Moon.

v Learn what efforts are being taken to discover if extraterrestrial intelligence exists in the universe.

v Travel in tandem with the USS Enterprise commanded by Captain Picard as it battles the Borg Empire.

v Travel in the whimsical world of Hollywood and visit the StarWars^® worlds of Tatooine, Endor and Hoth. Fly next to the Imperial Death Star or Star Destroyer as the Millennium Falcon swoops in for an attack.

v Fly directly through a theoretical wormhole on your way to a distant solar system.

v Explore numerous fictional solar systems, complete with meticulously detailed, exotic alien civilizations, terraformed moons, futuristic space stations, space fleets, and interstellar spacecraft.

These are just a few of Celestia’s features. Each week, new features are being added by Celestia’s programmers and other talented contributors. It is a program undergoing a rapid evolution in computer graphics. Add-on features, for example, will include entirely new solar systems with dozens of planets and moons drawn in vivid detail, sound effects, gaseous nebula clouds, new galaxies, stars, globular clusters and spacecraft both real and imaginary. Periodically as new features are added, this User’s Guide will also be revised. If this list above excites you, let’s get started on our journey into the heart of Celestia.

Celestia Documentation (Manuals and Guides)

Download Celestia 1.6.0

Astronomy Software - Stellarium

2011-01-23T02:49:00.000-08:00

Stellarium is a free open source planetarium for your computer. It shows a realistic sky in 3D, just like what you see with the naked eye, binoculars or a telescope. It is being used in planetarium projectors. Just set your coordinates and go.

features

in version 0.10.6

sky

default catalogue of over 600,000 stars
extra catalogues with more than 210 million stars
asterisms and illustrations of the constellations
constellations for twelve different cultures
images of nebulae (full Messier catalogue)
realistic Milky Way
very realistic atmosphere, sunrise and sunset
the planets and their satellites

interface

a powerful zoom
time control
multilingual interface
fisheye projection for planetarium domes
spheric mirror projection for your own low-cost dome
all new graphical interface and extensive keyboard control
telescope control

visualisation

equatorial and azimuthal grids
star twinkling
shooting stars
eclipse simulation
skinnable landscapes, now with spheric panorama projection

customizability

plugin system adding artifical satellites, ocular simulation, telescope configuration and more
ability to add new solar system objects from online resources...
add your own deep sky objects, landscapes, constellation images, scripts...

Download Stellarium

Lista Constelaţiilor

2011-01-17T06:55:00.000-08:00

Această listă conţine constelaţiile astronomice în ordinea alfabetică a denumirilor latine.

Numele latin	Numele românesc	Prescurtare	Genitivul latin	Steaua principală	Stabilită de
Andromeda	Andromeda	And	Andromedae	Alpheratz (Sirrah)	Ptolemeu
Antlia	Maşina Pneumatică	Ant	Antliae		Lacaille
Apus	Pasărea Paradisului	Aps	Apodis		Bayer
Aquarius	Vărsătorul	Aqr	Aquarii	Sadalmelik	Ptolemeu
Aquila	Vulturul	Aql	Aquilae	Atair	Ptolemeu
Ara	Altarul	Ara	Arae		Ptolemeu
Aries	Berbecul	Ari	Arietis	Hamal	Ptolemeu
Auriga	Vizitiul	Aur	Aurigae	Capella	Ptolemeu
Bootes	Boarul	Boo	Bootis	Arcturus	Ptolemeu
Caelum	Dalta	Cae	Caeli		Lacaille
Camelopardalis	Girafa	Cam	Camelopardalis		Plancius
Cancer	Racul	Cnc	Cancri	Acubens	Ptolemeu
Canes Venatici	Câinii de Vânătoare	CVn	Canum Venaticorum	Cor Caroli	Hevelius
Canis Major	Câinele Mare	CMa	Canis Majoris	Sirius	Ptolemeu
Canis Minor	Câinele Mic	CMi	Canis Minoris	Prokyon	Ptolemeu
Capricornus	Capricornul	Cap	Capricorni	Deneb Algedi	Ptolemeu
Carina	Carena	Car	Carinae	Canopus	Lacaille
Cassiopeia	Cassiopeia	Cas	Cassiopeiae	Schedir	Ptolemeu
Centaurus	Centaurul	Cen	Centauri	Rigil Kentaurus	Ptolemeu
Cepheus	Cefeu	Cep	Cephei	Alderamin	Ptolemeu
Cetus	Balena	Cet	Ceti	Menkar	Ptolemeu
Chamelaeon	Cameleonul	Cha	Chamaeleontis		Bayer
Circinus	Compasul	Cir	Circini		Lacaille
Columba	Porumbelul	Col	Columbae	Phakt	Plancius
Coma Berenices	Părul Berenicei	Com	Comae Berenices	Diadem	Ptolemeu
Corona Australis	Coroana Australă	CrA	Coronae Australis	Alfecca Meridiana	Ptolemeu
Corona Borealis	Coroana Boreală	CrB	Coronae Borealis	Alphekka (Gemma)	Ptolemeu
Corvus	Corbul	Crv	Corvi	Alchiba	Ptolemeu
Crater	Cupa	Crt	Crateris	Alkes	Ptolemeu
Crux	Crucea	Cru	Crucis Australis	Acrux	Hevelius
Cygnus	Lebăda	Cyg	Cygni	Deneb	Ptolemeu
Delphinus	Delfinul	Del	Delphini	Sualocin	Ptolemeu
Dorado	Peştele de Aur	Dor	Doradus		Bayer
Draco	Dragonul	Dra	Draconis	Thuban	Ptolemeu
Equuleus	Calul Mic	Equ	Equulei	Kitalpha	Ptolemeu
Eridanus	Eridanul	Eri	Eridani	Achernar	Ptolemeu
Fornax	Cuptorul	For	Fornacis	Fornacis	Lacaille
Gemini	Gemenii	Gem	Geminorum	Castor	Ptolemeu
Grus	Cocorul	Gru	Gruis	Al Nair	Bayer
Hercules	Hercule	Her	Herculis	Ras Algethi	Ptolemeu
Horologium	Orologiul	Hor	Horologii		Lacaille
Hydra	Hidra	Hya	Hydrae	Alphard	Ptolemeu
Hydrus	Hidra Australă	Hyi	Hydri		Bayer
Indus	Indianul	Ind	Indi		Bayer
Lacerta	Şopârla	Lac	Lacertae		Hevelius
Leo	Leul	Leo	Leonis	Regulus	Ptolemeu
Leo Minor	Leul Mic	LMi	Leonis Minoris	Praecipua	Hevelius
Lepus	Iepurele	Lep	Leporis	Arneb	Ptolemeu
Libra	Balanţa	Lib	Librae	Zuben Elgenubi	Ptolemeu
Lupus	Lupul	Lup	Lupi		Ptolemeu
Lynx	Linxul	Lyn	Lyncis		Hevelius
Lyra	Lira	Lyr	Lyrae	Vega	Ptolemeu
Mensa	Platoul	Men	Mensae		Lacaille
Microscopium	Microscopul	Mic	Microscopii		Lacaille
Monocerus	Licornul	Mon	Monocerotis		Hevelius
Musca	Musca	Mus	Muscae		Hevelius
Norma	Echerul	Nor	Normae		Lacaille
Octans	Octantul	Oct	Octantis		Lacaille
Ophiuchus	Ofiucus	Oph	Ophiuchi	Ras Alhague	Ptolemeu
Orion	Orion	Ori	Orionis	Beteigeuze	Ptolemeu
Pavo	Păunul	Pav	Pavonis	Joo Tseo	Bayer
Pegasus	Pegas	Peg	Pegasi	Markab	Ptolemeu
Perseus	Perseu	Per	Persei	Mirphak (Algenib)	Ptolemeu
Phoenix	Phoenix	Phe	Phoenicis	Ankaa	Bayer
Pictor	Pictorul	Pic	Pictoris		Lacaille
Pisces	Peştii	Psc	Piscium	Alrischa	Ptolemeu
Piscis Austrinus	Peştele Austral	PsA	Piscis Austrini	Fomalhaut	Ptolemeu
Puppis	Pupa	Pup	Puppis	Naos	Lacaille
Pyxis	Busola	Pyx	Pyxidis		Lacaille
Reticulum	Reticulul	Ret	Reticuli		Lacaille
Sagitta	Săgeata	Sge	Sagittae	Sham	Ptolemeu
Sagittarius	Săgetătorul	Sgr	Sagittarii	Rukbat	Ptolemeu
Scorpius	Scorpionul	Sco	Scorpii	Antares	Ptolemeu
Sculptor	Sculptorul	Scl	Sculptoris		Lacaille
Scutum	Scutul	Sct	Scuti		Hevelius
Serpens	Şarpele	Ser	Serpentis	Unukalhai	Ptolemeu
Sextans	Sextantul	Sex	Sextantis		Hevelius
Taurus	Taurul	Tau	Tauri	Aldebaran	Ptolemeu
Telescopium	Telescopul	Tel	Telescopii		Lacaille
Triangulum	Triunghiul	Tri	Trianguli	Metallah	Ptolemeu
Triangulum Australis	Triunghiul Austral	TrA	Trianguli Australis	Atria	Bayer
Tucana	Tucanul	Tuc	Tucanae		Bayer
Ursa Major	Ursa Mare	UMa	Ursae Maioris	Dubhe	Ptolemeu
Ursa Minor	Ursa Mică	UMi	Ursae Minoris	Polaris	Ptolemeu
Vela	Velele	Vel	Velorum	Suhail al Muhlif	Lacaille
Virgo	Fecioara	Vir	Virginis	Spica	Ptolemeu
Volans	Peştele Zburător	Vol	Volantis		Bayer
Vulpecula	Vulpea	Vul	Vulpeculae		Hevelius

Meniu Postari

AQUARIUS (AQR) - Varsator

2011-01-17T06:03:00.000-08:00

Click image to enlarge - Click pe imagine pentru a mări

Cum puteti modifica un webcam pentru al utiliza cu un Telescop

2011-01-17T01:53:00.000-08:00

How to modify a webcam to use with a telescope

Crab Nebula - M1

2011-01-17T01:37:00.000-08:00

This picture of the Crab Nebula was taken using Ektachrome film at the prime focus of the Kitt Peak 4-meter Mayall telescope on October 1, 1973. Although this is a simple color-film image of rather short exposure time, the Crab Pulsar is clearly visible; it is the slightly lower and more right (South-West; in this pic,

North is up and East is left) of the two central stars of this nebula -

the second of these stars is a foreground object projected over the nebula.
Credit: Bill Schoening/AURA/NOAO/NSF

Nebuloasa Crab vazuta de Hubble

2011-01-16T05:51:00.000-08:00

M1Nebuloasa Crab vazuta de Hubble
Credit: NASA, ESA, J. Hester, A. Loll (ASU); Acknowledgement: Davide De Martin (Skyfactory) Explicatie: Acesta este rezultatul exploziei unei stele. Nebuloasa Crab, rezultat al unei supernove vazuta in anul 1054, este plina de filamente misterioase. Filamentele nu sunt doar extraordinar de complexe, dar par sa aiba mai putina masa decat cea eliminata in supernova originala si o viteza mai mare decat ne-am putea astepta de la o explozie libera. Imaginea de mai sus, luata de Telescopul Spatial Hubble, este prezentata in trei culori alese in interes stiintific. Nebuloasa Crab se intinde pe aproximativ 10 ani-lumina. Chiar in centrul nebuloasei se afla un pulsar: o stea neutronica la fel de masiva ca Soarele, dar cu marime apropiata de cea a unui mic oras. Pulsarul Crab se roteste de aproximativ 30 ori pe secunda.

Ce este o gaură neagră ?

2011-01-14T10:48:00.000-08:00

Ce este o gaură neagră?

Conform descrierii oferite de site-ul oficial al Universităţii Berkley, care este special dedicat informaţiilor de acest fel, o gaură neagră este o porţiune de spaţiu cosmic care are o concentraţie de masă imensă. Acest lucru face ca toate corpurile din apropierea ei să fie atrase de câmpul gravitaţional foarte puternic al găurii negre.

Cât de mare este o gaură neagră?
În principiu, nu există limită pentru mărimea unei găuri negre datorită faptului că orice masă poate deveni o gaură neagră dacă este comprimată atât cât este nevoie, ajungând la o densitate imensă. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că majoritatea găurilor negre s-au format în urma morţii unor stele incredibil de masive, astfel este posibil ca găurile negre să cântărească aproximativ la fel de mult ca acele stele. Astfel, o gaură neagră tipică ar avea de 10 ori mai multă masă decât Soarele nostru.

Poate o gaură neagră să înghită tot Universul?
Aceasta este întrebarea care îi nelinişteşte pe majoritatea oamenilor. Sursa citată susţine că acest lucru este departe de adevăr, pentru că găurile negre au o limită până la care funcţionează câmpul gravitaţional propriu. Astfel, doar corpurile care trec de această "graniţă" pot fi atrase într-o gaură neagră.

Ce s-ar întâmpla dacă Soarele ar deveni o gaură neagră

În primul rând, Soarele nu are masa destul de mare pentru a deveni o gaură neagră. Oamenii de ştiinţă susţin că Soarele va rămâne la fel pentru următorarele cinci miliarde de ani, apoi va deveni o stea roşie imensă. Cu toate acestea, pe măsură ce va îmbătrâni, Soarele va "înghiţi" planetele Mercur şi Venus, iar pe Terra condiţiile pentru viaţă ar scădea dramatic. După aceea, cercetătorii susţin că Soarele va muri.

• O gaură neagră este considerat un obiect astronomic cu o suprafaţă în interiorul căreia câmpul gravitaţional este atât de puternic, astfel încât nimic nu poate scăpa din interiorul acestei suprafeţe. Pentru că nici lumina nu poate scăpa dintr-o gaură neagră, interiorul acestui obiect astronomic rămâne invizibil, aşadar se explică şi numele - "neagră", adică "invizibilă".

• Despre cele mai simple găuri negre, astronomii consideră că au masă, dar nu şi moment cinetic; acestea mai sunt cunoscute şi drept "găuri negre Schwarzschild" (după numele fizicianului german Karl Schwarzschild. În mod obişnuit, despre o gaură neagră se consideră că "atrage în interiorul său" tot ce există în jur, dar observaţia nu este valabilă decât aproape de limita orizontului găurii negre. Mai departe, câmpul gravitaţional extern al găurii negre nu diferă de cel al oricărui alt corp cu o masă echivalentă.

Ce credeti ca se va intimpla in 2012 ?!

2011-01-10T01:50:00.001-08:00

Am o Intrebare ?

Ce credeti ca se va intimpla in 2012 ?!

Scrie-ti un Comentariu !!!

Cele mai frumoase imagini cu galaxii si nebuloase surprinse de telescopul Hubble

2011-01-09T10:59:00.001-08:00

Hubble Images

Imagini unice surprinse de telescopul Hubble

2011-01-09T10:56:00.000-08:00

Telescopul Hubble a captat o imagine unica a unei nebuloase ascunsa intr-un nucleu de stele,

aflat la 10.000 de ani-lumina distanta de Pamant.

Imaginea, un joc de culori care a captat atentia astronomilor, descrie nebuloasa NGC 2818,

adapostita in interiorul unui roi de stele localizat in sudul constelatiei Compas.
NGC 2818 este una dintre putinele nebuloase din galaxia noastra, localizata intr-un nucleu deschis de stele. Acestea se disperseaza incet dar sigur, de-a lungul a cateva sute de milioane de ani. Stelele care formeaza nebuloase planetare au o durata de viata de pana la cateva miliarde de ani. Cu toate acestea, este o intamplare rara ca un nucleu deschis sa supravietuiasca indeajuns timp pentru ca elementele sale sa formeze o nebuloasa. Vechimea celui observat de astronomi este estimata a fi de doar un miliard de ani. Nebuloasele planetare se sting treptat de-a lungul a zeci sau mii de ani, insa nucleul fierbinte se va raci dupa alte cateva miliarde de ani, pentru a deveni un pitic alb. Soarele din sistemul nostru solar trece printr-un proces similar, insa nu se va transforma mai devreme de aproximativ 5 miliarde de ani.

Sursa: Fox News

The Next Generation” der Astronomie-Kameras

2011-01-09T10:49:00.000-08:00

Seit 20 Jahren produzieren wir hoch-qualitative Produkte für die Bildverarbeitungs-Industrie. Jetzt bietet The Imaging Source die Kamera-Produktlinie für die Astronomie an.

Weitere Beispiel-Bilder »

Bestellbez.	Typ	IR-Sperr	Auflösung	CCD	FPS	Max. Bel.	Einzelpreis
DMK 21AU04.AS	Mono	nein	640 x 480	1/4"	60	60 min	€ 330,00
DMK 31AU03.AS	Mono	nein	1024 x 768	1/3"	30	60 min	€ 490,00
DMK 41AU02.AS	Mono	nein	1280 x 960	1/2"	15	60 min	€ 490,00
DFK 21AU04.AS	Farbe	ja	640 x 480	1/4"	60	60 min	€ 290,00
DFK 31AU03.AS	Farbe	ja	1024 x 768	1/3"	30	60 min	€ 440,00
DFK 41AU02.AS	Farbe	ja	1280 x 960	1/2"	15	60 min	€ 440,00
DBK 21AU04.AS	Farbe	nein	640 x 480	1/4"	60	60 min	€ 290,00
DBK 31AU03.AS	Farbe	nein	1024 x 768	1/3"	30	60 min	€ 440,00
DBK 41AU02.AS	Farbe	nein	1280 x 960	1/2"	15	60 min	€ 440,00

FireWire

Bestellbez.

Typ

IR-Sperr

Auflösung

CCD

FPS

Max. Bel.

Einzelpreis

DMK 21AF04.AS

Mono

nein

640 x 480

1/4"

60 min

€ 330,00

DMK 31AF03.AS

Mono

nein

1024 x 768

1/3"

60 min

€ 490,00

DMK 41AF02.AS

Mono

nein

1280 x 960

1/2"

60 min

€ 490,00

DFK 21AF04.AS

Farbe

640 x 480

1/4"

60 min

€ 290,00

DFK 31AF03.AS

Farbe

1024 x 768

1/3"

60 min

€ 440,00

DFK 41AF02.AS

Farbe

1280 x 960

1/2"

60 min

€ 440,00

DBK 21AF04.AS

Farbe

nein

640 x 480

1/4"

60 min

€ 290,00

DBK 31AF03.AS

Farbe

nein

1024 x 768

1/3"

60 min

€ 440,00

DBK 41AF02.AS

Farbe

nein

1280 x 960

1/2"

60 min

€ 440,00

GigE

Bestellbez.	Typ	IR-Sperr	Auflösung	CCD	FPS	Max. Bel.	Einzelpreis
DMK 21AG04.AS	Mono	nein	640 x 480	1/4"	60	60 min	€ 480,00
DMK 31AG03.AS	Mono	nein	1024 x 768	1/3"	30	60 min	€ 640,00
DMK 41AG02.AS	Mono	nein	1280 x 960	1/2"	15	60 min	€ 640,00
DFK 21AG04.AS	Farbe	ja	640 x 480	1/4"	60	60 min	€ 440,00
DFK 31AG03.AS	Farbe	ja	1024 x 768	1/3"	30	60 min	€ 590,00
DFK 41AG02.AS	Farbe	ja	1280 x 960	1/2"	15	60 min	€ 590,00
DBK 21AG04.AS	Farbe	nein	640 x 480	1/4"	60	60 min	€ 440,00
DBK 31AG03.AS	Farbe	nein	1024 x 768	1/3"	30	60 min	€ 590,00
DBK 41AG02.AS	Farbe	nein	1280 x 960	1/2"	15	60 min	€ 590,00

Astronomie-Kamera-Blog

Jupiter and Ganymede Photo by Daniel Chang

Blogged by Xiao Sun in Sample Images on December 21, 2010 at 10:26 CET.

Ganymede is the third Galilean moon of Jupiter and also the largest satellite in solar system. With the diameter of 5,268 km, Ganymede is 8% larger than Mercury, though it only has 45% of Mercury’s mass.
Many of our camera users have successfully taken pictures of Jupiter accompanied by this moon. The following one was captured by Daniel Chang in Hong Kong late November. His camera is DBK 21AF04.AS.

Jupiter and Ganymede

Thank you Daniel! Well done!

Permalink Comments

Continue with Theo’s Solar Pictures

Blogged by Xiao Sun in Sample Images on December 17, 2010 at 12:57 CET.

The following two images were sent by Theo Ramakers on 15.12.2010, one day after he took them in Social Circle, Georgia. His email briefs the shot.

Today I captured an image which is almost as infrequent as the mutual events of the eclipses or occultations of the Jovian moons. It was frigid today, 20 degrees F with a windchil of 1 degree F. The skies were clear, so I wanted to make a quick image of the sun, but i noticed that the shape of the huge prominance had changed between the full sun image and the closeup. so i grabbed a few more until my fingers were too cold to operate the laptop Once processed i realized that i had captured the eruption of a CME and that in Calcium K!! the image was taken with my PST CaK and DMK 31AU03.AS and the animation images with an additional Meade 140 2x barlow.

As always Theo – well done and thank you!

Permalink Comments (2)

More Solar Images from Theo Ramakers

Blogged by Xiao Sun in Sample Images on December 16, 2010 at 17:01 CET.

Theo Ramakers has been keeping his telescope and camera at the Sun and making some brilliant solar images. During the shooting on 11.Dec, he focused on Sunspots 1131 & 1133.

You might want to compare this full disk photo with the one he took 10 days ago.
Quote of his mail:

The sky cleared for an hour early in the morning today and than clouded over again. I decided to make closeup of AR1131 and 1133 and the structure of the umbra and penumbra can be seen quite nicely. In order to show this better I have included a normal version and an inverted version of the image. I also observed a few good sized but relative faint prominances and a few smaller ones. The images were made with a PST CaK and a DMK 31AU03.AS in prime focus. The close ups added a Meade 140 3x barlow in the optical train.
More images can be found at: http://ceastronomy.org/tramakers

Great pictures Theo! Keep up the good work!

Permalink Comments

Dopplergraph of Solar Prominence

Blogged by Xiao Sun in Sample Images on December 15, 2010 at 17:51 CET.

A dopplergraph is a two dimensional record of variations in the doppler shift in light intensity. It describes the velocities of the radiating source towards or away from the viewer.
On 06.12.2010, Jim Ferreira managed to record three Doppler photographs of a solar prominence with his DMK 21AU04.AS astronomy camera.
Click on pictures to zoom in.

Attached are three dopplergram work ups of the 6 December, 2010 massive quiescent prominence that developed shortly after a major prominence eruption along the southeastern limb. The dopplergrams are produced by subtractively combining blue and red wing H-alpha images. The blue wing image displays plasma predominantly moving towards the viewer line of site, while the plasma in the red wing image is moving away from the viewer line of sight. In reality, the movement is more diverse and density variation of the plasma further complicate interpretation of movement. Still, the H-alpha dopplergram is an interesting means of displaying the dynamics of a solar prominence in a 2-dimensional image.
All of the imaging was done with a 50mm aperture, 1400mm EFL H-alpha telescope system using a USB DMK21 camera. The high resolution and excellent sensitivity of the camera made this project possible with so small aperture an instrument. With the DMK21 my little scope thinks its one of the big-dogs!

Fascinating Images! Thank you Jim!

Permalink Comments (2)

Theo Ramakers Following the Solar Activities

Blogged by Xiao Sun in Sample Images on December 14, 2010 at 06:45 CET.

Photographer: Theo Ramakers
Date: 06.12.2010 & 07.12.2010
Camera: DMK 31AU03.AS
Quote of his mail:

This week was special since a very large filament broke loose form the sun. Frank Garner and I made some Ha images and I also did image the sun in CaK while the filament went up, unfortunately, one can only see that part that extended outside the limb of the sun. The following day I followed up with another image, now showing a large hedge-row prominance at the same spot Also included a closeup of Active Regions 1131 and 1133. The images are made with my DMK31AU03.AS camera and a PST CaK scope for the Calcium-K images and a Lunt LS60T-Ha with a Meade 140 2x barlow for the H-alpha close up of the active regions.

NGC 7293: The Helix Nebula

2011-01-09T10:34:00.000-08:00

Discover the cosmos!

Each day a different image or photograph of our fascinating universe is featured, along with a brief explanation written by a professional astronomer.

2011 January 8

NGC 7293: The Helix Nebula
Image Credit & Copyright: Ed Henry (Hay Creek Observatory) Explanation: A mere seven hundred light years from Earth, in the constellation Aquarius, a sun-like star is dying. Its last few thousand years have produced the Helix Nebula (NGC 7293), a well studied and nearby example of a Planetary Nebula, typical of this final phase of stellar evolution. A total of 10 hours of exposure time have gone in to creating this remarkably deep view of the nebula. It shows details of the Helix's brighter inner region, about 3 light-years across, but also follows fainter outer halo features that give the nebula a span of well over six light-years. The white dot at the Helix's center is this Planetary Nebula's hot, central star. A simple looking nebula at first glance, the Helix is now understood to have a surprisingly complex geometry.

Tomorrow's picture: ancient computer

Astronomy Picture of the Day

2011-01-09T10:30:00.000-08:00

Discover the cosmos!
Each day a different image or photograph of our fascinating universe is featured,
along with a brief explanation written by a professional astronomer.
2011 January 9
The Antikythera Mechanism
Credit & Copyright: Wikipedia

Explanation: What is it? It was found at the bottom of the sea aboard an ancient Greek ship. Its seeming complexity has prompted decades of study, although some of its functions remained unknown. Recent X-rays Antikythera mechanism, and discovered several surprising functions. The Antikythera mechanism has been discovered to be a mechanical computer of an accuracy thought impossible in 80 BC, when the ship that carried it sunk. Such sophisticated technology was not thought to be developed by humanity for another 1,000 years. Its wheels and gears create a portable orrery lunar and solar eclipses. The Antikythera mechanism, shown above, is 33 centimeters high and similar in size to a large book. of the device have now confirmed the nature of the of the sky that predicted star and planet locations as well as

Tomorrow's picture: my three suns