tag:blogger.com,1999:blog-106485252024-09-02T11:13:04.988+02:00Projet René GuénonOur studies encompass the main religions of the world: hinduism, judaism, christianism, buddhism, islam, taoism.Unknownnoreply@blogger.comBlogger814125tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-7804565598007957322021-05-01T04:53:00.002+02:002021-05-01T04:53:11.536+02:00Regis Debray – Viaţa şi moartea imaginii. O istorie a privirii în Occident (note de lectură)&nbsp;INSTITUTUL EUROPEAN, 2011 Note de lectură de Silviu Man. &nbsp; Un împărat chinez i-a cerut într-o zi întâiului pictor de la curtea lui să șteargă cascada pe care o pictase în frescă pe perete, fiindcă zgomotul apei nu-l lăsa să doarmă. Anecdota aceasta ne încântă pe noi, care credem în tăcerea frescelor. […] Ce s-a schimbat în ochiul nostru încât imaginea unui izvor nu mai poate să ne Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-68860658535846070492021-04-02T11:30:00.001+02:002021-04-02T11:30:47.084+02:00Seyyed Hossein Nasr, Despre ştiinţa modernă şi ştiinţa tradiţională (fragment)“Lumea occidentală şi-a concentrat de atunci [din perioada influenţelor islamice medievale – n.n.] energiile intelectuale spre studierea aspectelor cantitative ale lucrurilor, prin urmare dezvoltând o ştiinţă a Naturii ale cărei fructe, aparţinând în mod prea evident domeniului fizic, au câştigat aprecierea oamenilor de pretutindeni, pentru mulţi dintre ei “ştiinţa” identificându-se cu tehnologiaUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-74502671256986916602021-03-31T03:54:00.002+02:002021-03-31T04:02:42.120+02:00Seyyed Hossein Nasr, An Introduction to Islamic Cosmological Doctrines (fisa de lectura)&nbsp;Conceptions of Nature and Methods Used for Its Study by the Ikhwan al-Safa’, Al-Biruni, and Ibn Sina Revised Edition Thames and Hudson 1978 &nbsp; Preface - the intellectual ferment resulting from the impact of Hellenism &nbsp; Introduction The book is a revised and elaborated version of a thesis presented to the Department of the History of Science and Learning at Harvard Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-89611051801838739952020-12-24T01:23:00.004+01:002020-12-24T01:23:53.053+01:00Frithjof Schuon, Light on the Ancient Worlds (note de lectură)&nbsp;<!--[if gte mso 9]> <![endif]--><!--[if gte mso 9]> Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE <![endif]--><!--[if gte mso 9]> Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-42215451229584805322020-12-11T04:00:00.003+01:002020-12-11T04:01:00.725+01:00Frithjof Schuon despre păcatul primordial<!--[if gte mso 9]> <![endif]--><!--[if gte mso 9]> Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE <![endif]--><!--[if gte mso 9]> Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-86476066715636297222020-07-07T03:03:00.002+02:002020-07-07T03:03:58.518+02:00Frithjof Schuon, L’Esotérisme comme principe et comme voie (note de lectura)Introduction L’ésotérisme est Sophia perennis. Seules les thèses ésotériques peuvent satisfaire les impérieux besoins de causalité que suscitent les positions philosophiques et scientifiques du monde moderne. La notion d’ésotérisme évoque la totalité de la vérité et les droits imprescriptibles de l’intelligence, toujours dans le climat d’un rapport humain, donc vécu, avec le Ciel. L’histoire Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-40861724253940898292020-07-06T14:38:00.000+02:002020-07-06T14:38:10.876+02:00Frithjof Schuon, Despre apariţiile cereşti (fragment)“Chestiunea dacă putem şti care detaliu este contrariu autenticităţii unei apariţii cereşti ţine fie de natura lucrurilor, fie de cutare perspectivă religioasă sau de cutare nivel al acestei perspective. Adică există elemente care prin ele însele, şi din orice punct de vedere religios sau spiritual, sunt incompatibile cu apariţiile cereşti, în timp ce există altele care sunt astfel în cadrul uneiUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-59264332577224936602020-07-05T14:13:00.002+02:002020-07-05T14:14:00.683+02:00Frithjof Schuon, Despre modernitate (fragment)“Putem să ne întrebăm ce ar fi ajuns creştinătatea latină dacă Renaşterea nu ar fi înjunghiat-o. Fără îndoială, ar fi avut aceeaşi soartă ca şi civilizaţiile orientale: ar fi adormit pe comorile ei, corupându-se parţial şi rămânând parţial intactă. Ar fi produs, nu “reformatori” în sensul convenţional al cuvântului, - ceea ce e fără interes, ca să spunem aşa -,&nbsp; ci “reînnoitori” sub forma Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-52681774351620219512020-07-05T12:03:00.002+02:002020-07-05T12:03:23.970+02:00Frithjof Schuon, Despre formele Bisericii Ortodoxe (fragment)“Ceea ce este admirabil în Biserica Ortodoxă, este faptul că toate formele sale, de la iconostase la veşmitele preoţilor, sugerează imediat ambianţa lui Hristos şi a Apostolilor, în timp ce în Biserica Romano-Catolică post-gothică, dacă se poate spune aşa, prea multe forme exprimă, sau poartă amprenta civilizaţionismului ambiguu, adică a acestei pseudo-religii paralele care este “civilizaţia” Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-30602764812594706522020-07-02T20:34:00.003+02:002020-07-02T20:34:29.051+02:00Frithjof Schuon, Despre noua "pastorală" (fragment) “Nu este cu putinţă o alianţă între principiul binelui şi păcatul organizat; cu alte cuvinte puterile lumii, care sunt inevitabil puteri ale păcatului, organizează păcatul în scopul abolirii efectelor păcatului. Se pare că noua “pastorală” caută tocmai să vorbească “limbajul lumii”, aceasta din urmă devenind o entitate onorabilă fără să putem discerne cel mai mic motiv pentru această promovare Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-40612965527884907842020-07-02T18:24:00.000+02:002020-07-02T18:24:02.520+02:00Frithjof Schuon, Despre ameliorarea lumii (fragment) “După convingerea unanimă a Creştinismului de altădată şi a tuturor celorlalte umanităţi tradiţionale, cauza suferinţei în lume este decăderea omului şi nu o simplă lipsă de ştiinţă şi de organizare. Niciun progres şi nicio tiranie nu va izbuti vreodată să înălture suferinţa; doar sfinţenia tuturor ar ajunge la asta într-o oarecare măsură, dacă ar fi posibil de fapt să se realizeze şi să Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-50591290535264634792020-07-01T19:53:00.001+02:002020-07-01T19:53:14.976+02:00Frithjof Schuon, Despre nobleţe şi sfinţenie (fragment) “Nedreptatea e o încercare, dar încercarea nu e o nedreptate. Nedreptăţile vin de la oameni, în timp ce încercările vin de la Dumnezeu; ceea ce, din partea oamenilor, este nedreptate şi pe cale de consecinţă rău, este încercare şi destin din partea lui Dumnezeu. Avem dreptul, sau eventual datoria, de a ne lupta cu cutare rău, dar trebuie să ne însemnăm în faţa încercării şi să acceptăm destinulUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-8690922110607788692020-06-10T19:00:00.002+02:002020-06-10T19:00:54.120+02:00Frithjof Schuon, Despre raportul dintre exoterism si esoterism (fragment) “Am putea spune, simplificând lucrurile, că exoterismul pune forma – crezul – deasupra esenţei – Adevărul universal – şi nu o acceptă pe cea din urmă decât în funcţie de prima; forma, dată fiind originea sa divină, este aici criteriul esenţei. Dimpotrivă, esoterismul pune esenţa deasupra formei şi nu o acceptă pe cea din urmă decât în funcţie de prima; pentru el, şi în funcţie de ierarhia realăUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-27198717527085461132020-06-08T18:16:00.001+02:002020-06-08T18:16:18.612+02:00Frithjof Schuon, Du divin à l’humain (note de lectura) Première partie. Subjectivité et connaissance Conséquences découlant du mystère de la subjectivité Notre pensée est un reflet lointain de la Conscience absolue. Le saut évolutif de la matière à l’intelligence est la chose la plus inconcevable qui soit. Les idées de « Grand Esprit » et de primauté de l’Invisible sont naturelles à l’homme. La raison d’être de l’intelligence est l’adéquation Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-42828186574222556132020-06-08T16:55:00.001+02:002020-07-01T19:53:33.012+02:00Frithjof Schuon, Despre industrialism (fragment) “Ceea ce oamenii au nevoie pentru a găsi un sens vieţii, deci o posibilitate de fericire terestră, este religia şi artizanatul: religia pentru că orice om are nevoie de ea, şi artizanatul pentru că-i permite omului să-şi manifeste personalitatea şi să-şi realizeze vocaţia în cadrul unui simbolism sapienţial; orice om iubeşte munca inteligibilă şi lucrul bine făcut [1]. Or industrialismul a Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-64419084275318752682020-06-08T09:39:00.001+02:002020-06-08T09:39:12.583+02:00Frithjof Schuon, Despre dificultăţile din Scripturi (fragment) “După părerea tuturor necredincioşilor, absurdităţile conţinute în Scripturile sacre sunt cele ce se opun cel mai tare credibilităţii Mesajului; deşi am avut ocazia de mai multe ori să vorbim despre această eroare datorată unei lecturi ignorante şi expeditive, nu putem să nu revenim la ea în acest context. Mai întâi, trebuie să privim Scriptura în totalitatea ei şi nu să ne hipnotizăm, cu o Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-79048558901165127502020-06-07T09:19:00.004+02:002020-06-07T09:19:48.690+02:00Frithjof Schuon, Despre corpul feminin în arta sacră (fragment) “Să revenim acum la chestiunea opţiunilor tradiţionale misogine: Buddhismul, aşa cum am remarcat, este esenţialmente o spiritualitate masculină, abstractă, negativă, ascetică şi eroică, cel puţin a priori şi în linii mari; corpul feminin trebuie să-i apară ca manifestarea prin excelenţă a seducţiei şi a samsarei, a roţii naşterilor şi a morţilor. Dar suntem aici în prezenţa unei analogii Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-81127858625331419622020-06-05T22:40:00.001+02:002020-06-05T22:40:21.966+02:00Frithjof Schuon, Despre antropologia spirituală (fragment) “Cu alte cuvinte: există în om – ca şi în Dumnezeu, prototipul său – un singur spirit, şi acesta este cunoaştere şi dragoste; şi există o voinţă care le prelungeşte pe fiecare, şi care la rândul ei se polarizează în intenţie şi activitate, după cum este intrinsecă şi latentă, sau dimpotrivă extrinsecă şi eficientă. Realitatea lui Dumnezeu şi cea a scopurilor noastre cele din urmă determină Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-77589843135680639832020-05-31T17:20:00.000+02:002020-05-31T17:20:01.546+02:00Frithjof Schuon, Despre înţelegerea răului (fragment) “Dar dacă răul concret este parţial de neînţeles pentru om, binele practic abstract – binele spiritual – este şi el la fel de mult; degeaba ştie omul că rugăciunea îl aduce în faţa lui Dumnezeu şi în contact cu Mila Sa, dacă ar fi în stare să-l înţeleagă complet şi de o manieră concretă, ar fi scutit de multe tulburări şi preocupări; şi ar percepe mai bine, escatologic vorbind, că răul nu poateUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-66402969308869492972020-05-25T19:47:00.001+02:002020-05-25T19:47:53.031+02:00Frithjof Schuon, Despre adaptarea religiei (fragment) “Că religia poate şi trebuie uneori să se adapteze la circumstanţe noi, acest lucru este adevărat şi inevitabil; dar trebuie să avem grijă să nu dăm dreptate a priori circumstanţelor şi să vedem în ele norme doar pentru că există şi plac majorităţii. Procedând la o adaptare, este important să se ţină seama strict de perspectiva religioasă şi de ierarhia de valori pe care o implică; trebuie să Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-10117785524785361802020-05-25T16:10:00.002+02:002020-05-25T16:15:47.838+02:00Frithjof Schuon, Cum vede înţeleptul (fragment) “Înţeleptul vede lucrurile în contextul lor total, deci concomitent în relativitatea şi în transparenţa lor metafizică; el nu le percepe ca şi cum ar fi diafane din punct de vedere fizic sau dotate cu sunete mistice sau cu o aură vizibilă, deşi uneori viziunea sa poate fi descrisă prin intermediul unor astfel de imagini. Dacă vedem în faţa noastră un peisaj şi ştim că este un miraj – chiar dacăUnknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-45014038497685741982020-05-25T15:23:00.000+02:002020-05-25T15:23:01.263+02:00Frithjof Schuon, Despre dovezile existenţei lui Dumnezeu (fragment) “Dumnezeu este cea mai orbitoare dintre evidenţe. Orice lucru are un centru; deci ansamblul lucrurilor – lumea – are şi ea un centru. Noi suntem la periferia unui “ceva absolut”, şi acest “ceva” nu poate fi mai puţin puternic, mai puţin conştient, mai puţin inteligent ca noi. Oamenii cred că au “pământ solid” sub picioare şi că posedă o putere autentică; ei se cred perfect “acasă” pe pământ Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-38836346259594723222020-05-24T19:36:00.002+02:002020-05-24T19:36:51.085+02:00Frithjof Schuon, Despre naivitate (fragment) “Dacă este “naiv” să credem – pentru că aşa vedem – că pământul este plat şi cerul cu astrele se învârte în jurul lui, nu este mai puţin “naiv” să considerăm că lumea pe care o putem cunoaşte prin intermediul simţurilor este singura lume, iar nimic nu mai există în afara ei, şi să credem că materia – sau energia dacă preferăm aşa – este Existenţa ca atare; aceste erori sunt chiar infinit mai Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-30691506939347518352020-05-23T17:21:00.000+02:002020-05-23T17:21:01.328+02:00Frithjof Schuon, Despre natura amerindienilor (fragment) “Fascinanta combinaţie de eroism luptător şi stoic şi alura sacerdotală conferea amerindianului din câmpii şi păduri un tip de maiestate în acelaşi timp acvilină şi solară, de unde această frumuseţe puternic originală şi imposibil de înlocuit care ţine de omul roşu şi contribuie la prestigiul său de războinic şi martir. Asemenea japonezilor din vremea samurailor, Pieile Roşii erau profund Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-10648525.post-2857557282197803632020-05-21T16:13:00.003+02:002020-05-21T16:13:50.911+02:00Frithjof Schuon, Perspectiva socratică şi perspectiva crestină (fragment) “Pentru platonicieni – în sensul cel mai larg – întoarcerea la Dumnezeu este dată prin faptul existenţei: fiinţa noastră însăşi oferă calea spre întoarcere, căci fiinţa noastră este de natură divină, fără de care n-ar fi nimic; trebuie deci să ne întoarcem, printre straturile realităţii noastre ontologice, până la Substanţa pură, care este una; aşa devenim noi pe deplin “noi înşine”. Omul Unknownnoreply@blogger.com0