Printre soluțiile avansate se numără amânarea plății certificatelor de carbon și verzi, reducerea TVA pentru echipamentele de stocare și creșterea plafonului de garantare pentru IMM-uri la 10 milioane de euro.

Pe fondul creșterii importurilor de energie electrică la prețuri ridicate, fostul ministru al Energiei, Constantin Niță, a prezentat un set de măsuri pe termen scurt destinate echilibrării pieței și stimulării investițiilor în capacități de stocare. Acesta consideră că intervenția rapidă a actualei conduceri a Ministerului Energiei este necesară pentru a proteja atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea producției naționale.

Măsurile propuse pentru dinamizarea sectorului energetic

Planul prezentat de Constantin Niță vizează relaxarea fiscală, debirocratizarea și facilitarea accesului la finanțare pentru investitori:
•    Suspendarea temporară a unor obligații de plată: Amânarea plății certificatelor verzi și a certificatelor de carbon de către companiile energetice pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani.
•   Extinderea schemelor de garantare: Modificarea legii de funcționare a Fondului de Garantare pentru IMM-uri pentru a permite acordarea de garanții destinate instalării bateriilor de stocare. Propunerea vizează majorarea plafonului de garantare de la 2,5 milioane de euro la 10 milioane de euro, pe o perioadă de 5 ani, ceea ce ar putea genera un volum total al garanțiilor de peste un miliard de euro. Fostul ministru menționează că această măsură ar compensa dificultățile create de desființarea Fondului de Contragarantare.
•    Facilități fiscale pentru stocare: Reducerea temporară a cotei de TVA aplicate utilajelor și instalațiilor necesare pentru stocarea energiei.
•   Reducerea barierelor administrative și financiare: Diminuarea valorii garanțiilor solicitate investitorilor de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și scurtarea termenelor de avizare pe întregul circuit instituțional.

Potrivit fostului demnitar, aceste măsuri au rolul de a genera efecte rapide în piață, urmând ca în perioada următoare să prezinte un nou set de propuneri dedicate valorificării altor resurse energetice naționale.

Marius Dunca, vicepreședinte PSD: Bolojan le-a cerut românilor sacrificii, dar a lăsat facturi neplătite și bani europeni în pericol

Marius Dunca, vicepreședinte al PSD și liderul senatorilor social-democrați, atrage atenția că statul a cheltuit în primele nouă luni din 2026 cu peste 31 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Social-democrații acuză facturile neplătite confirmate până acum, care ajung la aproape 30 de miliarde de lei: 4,7 miliarde pentru concedii medicale, 2,3 miliarde pentru lucrările din programul Anghel Saligny, 6 miliarde pentru compensarea prețurilor la energie, 3,4 miliarde către Pfizer pentru vaccinurile anti-COVID comandate peste necesar de miniștrii USR ai Sănătății și 13 miliarde datorate magistraților.
„A fost nevoie doar de două săptămâni cu un nou guvern pentru a da jos masca celui care a pozat în reformator, dar care în realitate a trăit doar din amăgirea populației. Bolojan le-a cerut românilor să strângă cureaua în timp ce aranja din pix deficitul ca să arate bine pe hârtie. O factură amânată nu este o economie. Este o datorie pe care o vor plăti tot românii”, a declarat Marius Dunca.

Dunca mai spune că nici banii europeni nu sunt în siguranță. Din cele 6,4 miliarde de euro pe care România le mai are de primit din PNRR, 3,4 miliarde riscă să fie suspendate, după cum avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu. Aproape jumătate din acești bani sunt nerambursabili, iar dacă nu vin, deficitul din 2026 crește. În această privință, Comisia Europeană va decide pe 20 noiembrie.

România mai riscă să piardă între 100 și 200 de milioane de euro din cele 770 de milioane legate de Legea integrității, deși a fost votată de Parlament și validată de Curtea Constituțională. Pe 24 august, chiar ministrul fondurilor europene din Guvernul Bolojan, Dragoș Pîslaru, spunea că legea „îndeplinește condițiile Comisiei Europene”. Totuși, pe 3 septembrie, Ilie Bolojan și ministra de Externe, Oana Țoiu, i-au cerut comisarului european pentru Justiție, Michael McGrath, să verifice legea de urgență. Era vorba despre prevederea care îl privește pe Dominic Fritz, președintele USR, declarat definitiv în conflict de interese de Înalta Curte. „Nu am văzut un alt guvern, membru al UE, care să își dea singur autogol”, spune ministrul Ghigiu.

Cu privire la faptul că AUR a depus în Senat o moțiune simplă pe tema deficitului, liderul senatorilor social-democrați subliniază:
„AUR descoperă abia acum ce PSD spune de luni de zile: Bolojan a lăsat o gaură în buget. Moțiunea trebuia depusă împotriva lui. Dar AUR a ieșit din sală la votul pentru înlocuirea lui, așa că Bolojan a rămas mai mult în funcție și a putut contesta legea la Bruxelles. Banii europeni ai României nu au ce căuta în jocurile politice. România are, în sfârșit, un guvern cu puteri depline. Senatorii PSD nu vor face jocul celor care trăiesc din crize și vor să destabilizeze țara.”

„Integrarea asistentului GIA în Ghișeul.ro marchează trecerea de la digitalizarea pasivă la servicii publice proactive și interoperabile. Prin valorificarea inteligenței artificiale generative și a procesării automate a documentelor, unificăm accesul la datele instituțiilor centrale și locale într-o interfață directă și sigură. Pentru cei peste 3,6 milioane de utilizatori activi ai platformei, GIA transformă obligațiile administrative complexe într-un dialog rapid în limbaj natural, reducând timpii de procesare și demonstrând eficiența practică a tehnologiilor moderne puse în slujba cetățeanului”, a declarat Costinel-Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială.

GIA este disponibil non-stop, direct în aplicație. Utilizatorii autentificați pot plăti impozite, amenzi și datorii către ANAF, pot achita rovinieta, pot descărca cazierul judiciar și pot accesa istoricul tranzacțiilor prin intermediul unei conversații în limbaj natural, fără a mai fi necesară navigarea prin meniuri sau căutarea informațiilor pe mai multe platforme. Aceste opțiuni sunt susținute de tehnologii de tip chatbot, OCR și mecanisme GenAI care optimizează experiența utilizatorilor și automatizează procesele administrative.
Dincolo de plăți, GIA include două module suplimentare. Primul permite achitarea amenzilor prin fotografierea procesului-verbal: utilizatorul fotografiază documentul, sistemul extrage automat suma, instituția emitentă și codul de plată, iar tranzacția poate fi confirmată în mai puțin de 30 de secunde. Al doilea modul oferă ghidare pentru obținerea pașaportului: lista documentelor necesare, pașii pentru programare și plata taxei sunt accesibile din același loc, fără a consulta site-uri externe.

„GIA reprezintă viziunea parteneriatului public-privat dintre Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Asociația de Plăți Electronice din România (APERO), pentru o administrație publică mai aproape de cetățean. Prin inteligența artificială generativă, transformăm Ghișeul.ro dintr-un simplu portal de plăți într-un asistent digital care ghidează, informează și simplifică interacțiunea cu statul. Acesta este încă un pas dintr-o strategie mai amplă de digitalizare a serviciilor publice din România. Oamenii vor să afle rapid ce documente le trebuie, unde trebuie să meargă și cum pot plăti, fără să caute informații pe mai multe platforme. În ultimii ani, odată cu lansarea aplicației mobile, Ghișeul.ro a înregistrat cea mai rapidă creștere din istoria sa, depășind 3,6 milioane de utilizatori activi. Este o dovadă clară că investițiile în tehnologie aduc rezultate concrete. Prin susținerea dezvoltării GIA, continuăm acest parcurs și contribuim la o experiență digitală mai intuitivă, mai accesibilă și mai apropiată de nevoile reale ale cetățenilor”, a declarat Alexandra Chivu, Vicepreședinte ADR.

Pentru perioada următoare sunt deja planificate noi dezvoltări care vor extinde capabilitățile asistentului AI. Printre acestea se numără suportul conversațional pentru o gamă mai largă de plăți și servicii, introducerea unei funcții de istoric al interacțiunilor din chatbot și posibilitatea de a accesa GIA și în afara contului, printr-o zonă dedicată vizitatorilor neautentificați, completată de o secțiune extinsă de întrebări frecvente. Aceste îmbunătățiri vor consolida rolul GIA ca punct unic de acces la servicii publice digitale, adaptat nevoilor reale ale cetățenilor.